Lista unităţilor administrativ teritoriale unde inspectorii Curţii de Conturi au descoperit nereguli, unele foarte grave, este destul de lungă. Gazeta de Bistriţa continuă să vă prezinte primăriile care au primit bulină neagră din partea Curţii de Conturi şi care sunt nelegalităţile sau abaterile comise de acestea. De data aceasta scoatem în evidenţă angajarea şi ordonanţarea precum şi lichidarea plăţilor de la bugetele locale care nu s-au făcut în concordanţă cu prevederile legale, după cum spun cei de la Curtea de Conturi.
Controalele pe care le efectuează an de an inspectorii Curţii de Conturi la unităţile administrativ teritoriale, precum şi la instituţiile subordonate acestora sau la societăţile comerciale unde sunt acţionari unici scot la iveală o sumedenie de nereguli comise de reprezentanţii sau angajaţii administraţiilor locale. Efectul acestor controale este în prima fază acţiunile deschise în instanţă de majoritatea celor spre care Curtea de Conturi arată cu degetul. Până când instanţele de judecată decid dacă respectivele constatări ale inspectorilor Curţii de Conturi cu privire la prejudicii pe care administraţiile locale le-ar fi adus statului, deocamdată ceea ce este scris în raport ridică semne destul de mari de întrebare legat de ceea ce se întâmplă în curtea primăriilor.
În raportul Curţii de Conturi se vorbeşte despre sumedenie de plăţi nelegale pe care administraţiile locale le-ar fi efectuat firmelor care au efectuat diverse lucrări de investiţii, fie că este vorba despre plăţi pentru lucrări care fizic nu au fost efectuate, plăţi pentru lucrări supraevaluate ori pentru lucrări nerecepţionate. Acestea sunt dintre cele mai grave însă sunt şi de altă natură, însă care adunate pic cu pic ajung la totaluri de sume de bani care nu sunt chiar de ici de acolo.
Şanţ: sporuri ilegale
Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, au fost efectuate cheltuieli de personal fără bază legală, prin achitarea într-un cuantum mai mare decât cel legal a unor sporuri de salarii, în valoare de 25.000 lei, la Primăria Şanţ. Suma este considerată prejudiciu de inspectorii Curţii şi s-a dispus recuperarea acesteia.
La Şanţ însă, au fost descoperite şi alte abateri. Spre exemplu, nu au fost declarate integral în vederea impozitării mijloacele de transport deţinute de cetăţeni, nu s-a calculat, nu s-a înregistrat şi nu s-a urmărit încasarea integrală a impozitului pe mijloacele de transport cuvenit la bugetul local. Abaterea este cuantificată la 62.000 lei. Aceeaşi primărie nu a virat către bugetul judeţean cota de 40% din încasările aferente impozitului pe mijloacele de transport cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone, abatere în valoare de 27.000 lei. De asemenea, în cazul unui contract de lucrări administraţia locală nu a constituit garanţia de bună execuţie, abatere în valoare de 80.000 lei.
Măgura Ilvei, prejudiciu de peste 190.000 lei
În acelaşi document, Curtea de Conturi arată că au fost efectuate de plăţi cu bunuri şi servicii fără contraprestaţie, urmare a nerespectării preţurilor, cantităţilor, articolelor din oferte sau fără documente justificative legal întocmite.
Potrivit sursei citate, au fost acceptate la plată şi decontate situaţii de lucrări la obiective de investiţii finanţate din PNDL fără ca lucrările executate, în valoare totală de 326.000 lei. Primăriile care au călcat „pe bec” sunt cele din Budacu de Jos, Chiuza, Galaţii Bistriţei, Măgura Ilvei, Salva, Uriu.
Astfel, la Măgura Ilvei, inspectorii Curţii au depistat abateri financiar contabile în valoare de aproape 1,5 milioane lei şi un prejudiciu de 191.000 lei. În raport aceştia arată că administraţia locală a efectuat cheltuieli suplimentare determinate de schimbările de soluţii tehnice în derularea obiectivului de investiţie „Modernizare DC 4A Măgura Ilvei – Arşiţa”abatere cuantificată la 1.362.000 lei. De asemenea, administraţia locală nu a constituit garanţia de bună execuţie convenită în contractul de lucrări, abatere în valoare de 136.000 lei. Aşa cum precizam mai sus, la această primărie există şi prejudicii în valoare de 191.000 lei, sumă din care 49.000 lei provine din acceptarea la plată şi decontarea de situaţii de lucrări cuprinzând contribuţia angajatorului la asigurările sociale şi comisionul ITM într-un cuantum care excede cadrului legal. Restul sumei, adică 142.000 lei reprezintă prejudiciul adus de administraţia locală, bugetului local, prin acceptarea la plată a unor situaţii de lucrări care conţin cheltuieli de transport de materiale aferente pe distanţe nereale. Întrucât proiectul de modernizare a drumului comunal Măgura Ilvei – Arşiţa a fost finanţat din fonduri prin PNDL, inspectorii Curţii de Conturi au dispus restituirea la bugetul de stat a sumelor plătite nelegal. În plus, verificările vor extinse asupra tuturor situaţilor de lucrări acceptate la plată pentru investiţiile efectuate de administraţia locală, în vederea identificării unor situaţii similare celor precizate mai devreme.
Salva, tarife piperate şi plăţi ilegale
La Primăria Salva, situaţie aproximativ similară. Aici, cuantumul abaterilor financiare ajunge la 168.000 lei, in timp ce prejudiciul este de 138.000 lei. Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, administraţia locală a efectuat plăţi pentru execuţia de obiective noi de investiţii (construcţii, poduri) care nu au fost evidenţiate în documentele contabile, abatere cuantificată la 168.000 lei. Alţi 14.000 lei reprezintă abateri în ceea ce priveşte nefacturarea, neevidenţierea şi neîncasarea integrală a cotei părţi din tariful de gestionare a fondurilor cinegetice pentru toate sezoanele de vânătoare cuprinse în intervalul 2013 – 2015 de la gestionarii care au încheiat contracte de gestionare a faunei de interese cinegetic cu ITRSV Cluj şi ITRSV Suceava. De asemenea, Primăria Salva nu a respectat prevederile legale privind virarea către Consiliul Judeţean a cotei de 40% din impozitul privind mijloacele de transport mai mari sau egale cu 12 tone, în exerciţiile bugetare 2013 – 2015.
În ceea ce priveşte prejudiciile constatate de Curtea de Conturi la Salva, din totalul de 138.000 lei, 6.000 lei reprezintă plata integrală efectuată de administraţia locală în cazul construcţiei unui gard la sediul primăriei în condiţiile în care nu au fost executate toate lucrările prevăzute în devizul de ofertă care a stat la baza încheierii contractului de execuţie. Alţi 5.000 de lei au fost plătiţi nelegal pentru servicii de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie la sediul primăriei şi la căminul cultural la tarife mai mari decât cele practicate pe piaţă. De asemenea, au fost angajate şi decontate nelegal servicii contractate pentru efectuarea reevaluării terenurilor şi clădirilor din patrimoniul comunei, la un tarif mai mare decât lucrări similare executate de acelaşi evaluator la alte primării din Bistriţa-Năsăud.
Alţi 33.000 lei au fost plătiţi fără bază legală, în 2015, la obiectivul „Stabilizarea alunecării de teren DC 43 Salva – Mănăstirea Izvorul Tămăduirii”, unde inspectorii Curţii au constatat că în situaţiile de lucrări întocmite de executant apar parapeţi şi stâlpi la preţuri mai mari decât în facturile de achiziţie. O sumă similară, de 33.000 lei, a fost plătită nelegal, spun inspectorii Curţii de Conturi pentru servicii de proiectare pentru obiectivele finanţate prin PNDL – Amenajare străzi în comuna Salva şi Stabilizarea alunecării de teren DC 43 Salva – Mănăstirea Izvorul Tămăduirii – la tarife mai mari decât prevederile legale. De asemenea, Primăria Salva a plătit nelegal 44.000 lei pentru lucrări şi materiale pentru marcaje rutiere în cadrul investiţiei de stabilizare a drumului comunal care duce spre Mănăstirea Izvorul Tămăduirii.
(Va urma)
