70 de ani de la deportatrea evreilor bistriţeni

Reprezentanţi ai Institutului Elie Wiesel din Bucureşti, ai comunităţii evreieşti, şefi de instituţii, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene au participat, marţi, la dezvelirea plăcii comemorative amplasată pe frontispiciul Gării din Bistriţa, în memoria evreilor deportaţi din Judeţul Bistriţa-Năsăud în lagărele de concentrare de la Auschwitz şi Birkenau, în 1944.

Pe placa comemorativă stă scris mesajul:

„În lunile mai-iunie 1944, 131.639 de evrei, bărbaţi, femei şi copii din Transilvania de Nord, aflată sub ocupaţia fascistă a regimului Horty, au fost deportaţi de către jandarmeria hortystă şi predaţi autorităţilor naziste. Aproape toţi au fost exterminaţi. Din Gara Bistriţa au fost deportaţi în zilele de 2 şi 6 iunie 5.981 de evrei. Fie ca memoria acestei tragedii să rămână vie, ca un avertisment pentru generaţiile viitoare”.

„Un moment important pentru mica comunitate evreiască din Bistriţa. Faptul că din cei aproape 6.000 de evrei deportaţi circa 10% au reuşit să se întoarcă a demonstrat faptul că viaţa poate triumfa chiar în cazul în care s-a dorit exterminarea totală. Comunitatea noastră numără la ora actuală 19 ani, dar sperăm să ducem mai departe gloria evreimii bistriţene”, a spus Fredi Deac, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa.

„Îmi exprim regretul şi compasiunea faţă de ceea ce s-a întâmplat evreilor din Bistriţa-Năsăud, în numele cetăţenilor actuali ai Bistriţei, pe care îi reprezint. Anul 1944, din punct de vedere demografic, a fost catastrofal pentru Bistriţa. După deportarea evreilor din iunie, a urmat exodul saşilor din septembrie şi apoi deportarea românilor în Siberia şi în alte lagăre din Uniunea Sovietică. Am pierdut foarte mulţi cetăţeni şi am pierdut o parte a istoriei noastre cu aceste catastrofe demografice”, a spus primarul Ovidiu Creţu.

Prefectul Ioan Ţintean a precizat că „mare parte din comunitatea mondială poartă o vină pentru impasibilitate şi indiferenţă”. El a mai adăugat că au apărut pe scena politică mondială formaţiuni ce se apropie prin gândire de intoleranţă şi agresiune în raport cu unele naţiuni sau categorii de oameni.

„Este un semnal de alarmă pe care trebuie să îl facem cunoscut copiilor noştri, care au sarcina să nu mai permită niciodată să se întâmple astfel de fapte nesăbuite, de a ucide în chip mişelesc pe cineva”, a mai spus prefectul.

Făcând referire la atrocităţile care s-au petrecut acum 70 de ani şi la faptul că societatea nu a reacţionat aşa cum trebuia în acele timpuri, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, a precizat că astfel de lucruri nu trebuie să se mai repete.

„Dacă atunci comunitatea internaţională reacţiona vehement, aceste odioase momente poate aveau o dimensiune mai mică”, a spus preşedintele CJ BN.

După dezvelirea plăcii comemorative de pe frontispiciul Gării din Bistriţa, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa, Fredi Deac şi preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, au dezvelit  în curtea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă un monument comemorativ realizat de sculptorul Mircea Roman.

Preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa a rememorat evenimentele din 1944.

„Evreii au fost încartiruiţi aici timp de o lună. Ca o particularitate a ghetoului care a existat aici, alături de cel de la Dej, a fosta fost singurul ghetou din Europa, sub cerul liber. Oamenii nu au avut nicio sursă de hrană, de igienă, de asistenţă medicală. Horyştii în dorinţa de a distruge evreimea, să le poată creea totuşi condiţii de supravieţuire pentru a-i duce la Auschwitz, au scos căzile de baie din casele lor şi în ele le-au făcut mâncare. Vă puteţi da seama în ce hal de degradare au fost aduşi acei oameni”, a spus Fredi Deac.

După dezvelirea monumentului au mers în pelerinaj la cimitirul evreiesc din incinta Staţiunii de Cercetare Pomicolă, unde mai mulţi preoţi de la diferite culte au oficiat un serviciu religios cu depuneri de coroane.