Dosarul în care Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității cere judecătorilor de la Curtea de Apel București să constate calitatea de colaborator al Securității a lui Gheorghe Onul – primarul comunei Salva, tărăgănează de mai bine de cinci ani pe rolul instanțelor. Dosarul a fost transformat în minge de ping-pong între Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Primarul de Salva, Gheorghe Onul, face tot posibilul să tragă de timp. Asta, în condițiile în care anul viitor au loc o nouă rundă de alegeri locale și este foarte probabil ca Gheorghe Onul să candideze pentru un nou mandat de primar. De altfel, chiar dacă sentința pe fond i-a putea fi una nefavorabilă, fiindcă nu este și definitivă, acesta s-a putea înscrie în cursa electorală. Problema este decizia ÎCCJ, care va fi una definitivă, fiindcă în ipoteza unei înfrângeri, Onul ar fi nevoit să plece din fruntea primăriei (asta dacă sălăuanii îl vor realege pentru un al 8-lea mandat).
Cauză suspendată! Curtea a cam încurcat vinovații
În luna octombrie, judecătorii de la Curtea de Apel București au decis să suspende procesul, din cauză că primarul Gheorghe Onul nu a indicat care înscrisuri depuse de CNSAS le contestă, așa cum i s-a cerut de instanță la termenul care a avut loc în luna iunie a acestui an.
“Curtea pune în discuţie amânarea cauzei pentru ca pârâtul să indice punctual înscrisurile pe care le contestă. Având cuvântul, reclamantul prin consilier juridic arată că, există o practică în rândul foştilor colaboratori ai securităţii de a se înscrie în fals împotriva înscrisurilor. Din punctul său de vedere utilă şi pertinentă şi concludentă pentru dezlegarea pricinii este procedura de verificare de scripte, sens în care poate pune la dispoziţia instanţei înscrisurile în original pentru a lua la cunoştinţă de faptul că nu sunt ştersături. Totodată solicită ca instanţa să solicite prezenţa pârâtului la următorul termen de judecată pentru ca acesta să scrie şi să semneze în faţa instanţei. Solicită ca pârâtul să depună înscrisuri din epocă pentru ca instanţa să se poată lămuri asupra scrisului pârâtului. Iar în cazul în care instanţa nu este lămurită solicită o expertizare a scrisului pentru a putea fi lămurite aceste aspecte.
CURTEA,
Pentru ca pârâtul să indice punctual înscrisurile pe care le contestă, va amâna cauza şi va acorda termen la data de 12.10.2023, urmând a se pronunţa asupra solicitărilor formulate de către reclamant la acest termen de judecată după ce pârâtul va indica înscrisurile”, se arată în încheierea ședinței de judecată din 15 iunie.
La termenul din luna octombrie, așa cum am arătat mai sus, Gheorghe Onul nu s-a conformat, astfel că judecătorii au decis suspendarea cauzei.
“Curtea, în raport de cererea pârâtului prin care solicită să i se comunice înscrisurile depuse la dosar de către reclamant, constată că înscrisurile depuse de către reclamant în susţinerea cererii de chemare în judecată au fost comunicate pârâtului, astfel cum rezultă din Rezoluţia din data de 20.09.2017 şi dovada de înmânare din data de 4.10.2017, aflată la fila 54 din dosarul din primul ciclu procesual.
Având în vedere că pârâtul nu s-a conformat dispoziţiilor stabilite de instanţă în sarcina sa în sensul de a indica înscrisurile pe care le contestă, Curtea pune în discuţie suspendarea judecăţii cauzei în temeiul art.242 Cod procedură civilă. Având cuvântul, reclamantul, prin consilier juridic, învederează că se opune suspendării cauzei întrucât pârâtul, din punctul său de vedere doar încearcă tergiversarea procesului, iar la termenul anterior a solicitat ca instanţa să îi pună în vedere pârâtului să se prezinte pentru a se proceda la verificarea de scripte”, se arată în încheierea instanței din data de 12 octombrie.
Această decizie a fost atacată de CNSAS la Înalta Curte, dosarul fiind înregistrat aici în data de 8 noiembrie, cauza aflându-se în procedură de filtru, iar primul termen de judecată urmează să fie stabilit ulterior.
Partea ciudată este că articolul din Codul de procedură civilă invocat de Curtea de Apel București în hotărâre arată că judecata poate fi suspendată atunci când instanța “constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina RECLAMANTULUI, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, potrivit legii, judecătorul poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate”. Or în speţă vina aparţine nu CNSAS, care este reclamantă, ci pârâtului, adică primarului Gheorghe Onul, care pe lângă faptul că nu a indicat care înscrisuri depuse de Consiliul Național, nici nu s-a prezentat în sala de judecată, atât la termenul din iunie, cât și la c el din octombrie.
A fost la un pas de a pierde mandatul! ÎCCJ l-a salvat
Așa cum am arătat mai sus, în 2017, CNSAS l-a declarat pe Gheorghe Onul colaborator al fostei Securități, astfel că a cerut și Curții de Apel București să constate că edilul de Salva avea această calitate.
După un an, judecătorii bucureșteni au ajuns la concluzia că Gheorghe Onul a turnat la Securitate. Din documentul instanței reieșea că Gheorghe Onul și-ar fi turnat cunoscuții care ascultau posturi de radio occidentale, interzise în România Socialistă, gen “Europa Liberă”. Conform documentelor CNSAS, depuse la dosar, Onul a întocmit note informative despre cei ce ascultau știrile interzise, în perioada 1987 – 1989.
Sentința Curții de Apel București a fost atacată de Gheorghe Onul la ÎCCJ, unde a susținut faptul că judecata nu a fost una corectă și i-a fost încălcat dreptul la apărare, deoarece ar fi solicitat instanței de fond să verifice o serie de înscrisuri pe care edilul de Salva susținea că nu le-a scris el, însă judecătorii i-au admis această probă. La ÎCCJ, edilul de Salva a reușită să obțină, trei ani mai târziu, rejudecarea dosarului.
“Înalta Curte a casat sentința, pentru că prima instanță nu mi-a admis nicio probă pe fond. S-a pronunțat pe niște înscrisuri pe care nu le-am scris eu, nu le-am completat, nu le-am făcut nimic. Eu am cerut înscrierea în fals și să se facă expertiză grafologică, dar nu mi-au admis nicio probă. Am contestat toate documentele depuse la dosar. Ei (n. r. – CNSAS) le-au depus în copii, niciun original nu a fost la dosar, iar instanța s-a și pronunțat la primul termen fără nicio probă”, a declarat, la acea vreme, Gheorghe Onul pentru Gazeta de Bistrița. Tot atunci, edilul s-a arătat convins că dosarul este de fapt unul politic.
De aproape 3 ani, în rejudecare
În iulie 2021, dosarul ajunge din nou pe rolul Curții de Apel București, însă un prim termen în dosarul aflat în rejudecare este stabilit abia în noiembrie, același an. Atât la primul termen din noiembrie, cât și la cel de-al doilea, care a avut loc în februarie 2022, Gheorghe Onul a reușit să obțină amânări, din cauza pandemiei de Covid, deplasarea la București fiind dificilă în situația respectivă.
Gheorghe Onul nu se prezintă nici la cel de-al treilea termen, stabilit în luna mai 2022. La acel termen, prin înscrisurile transmise la dosar, edilul de Salva a solicitat proba cu martori, invocând totodată și excepția necompetenţei teritoriale şi generale a Curţii de Apel Bucureşti, aceasta fiind respinsă de instanță proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
De cealaltă parte, CNSAS a solicitat și a învederat instanței că semnătura de pe ultima cerere pe care a făcut-o pârâtul în prezenta cauză, nu este identică cu semnătura de pe documentele depuse la primul dosar de fond.
“ Dacă se va analiza ultima citaţie primită de pârât se va observa că, semnătura de pe documentele din dosarul de fond şi din dosarul de recurs, atribuite pârâtului, este de fapt semnătura soţiei. Pune la îndoială că pârâtul şi-a exprimat acordul personal pentru aceste documente”, se arată în încheierea ședinței din luna mai, Curtea amânând cauză pentru luna octombrie “pentru a se preciza de către pârât (n. r. – Gheorghe Onul) cui aparţine semnătura de pe documentele de la dosarul de fond, din dosarul de recurs şi din dosarul în rejudecare întrucât sunt semnături diferite pe actele depuse”.
La termenul din octombrie, la care edilul sălăuan nu este prezent, instanța ia în discuție proba cu martori, însă până să se pronunțe asupra acesteia îi cere lui Onul să precizeze care este gradul de rudenie cu martorii propuşi, și stabiliește următorul termen de judecată pentru luna februarie 2023, când este încuviințată doar proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, așa cum a solicitat, în final Onul.
După două luni de pauză, în aprilie are loc un nou termen în dosar, când dosarul prelua de un alt complet de judecată, urmare a unei reorganizări interne a instanței de contencios. În aceeași zi, noul complet i-a solicitat lui Onul să precizeze dacă solicită verificarea înscrisurilor prin procedura falsului conform art.304 c.pr.civ (Denunțarea înscrisului ca fals), care prevede că:
- Dacă cel mai târziu la primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces una dintre părţi declară că acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să arate motivele pe care se sprijină;
- Dacă partea care foloseşte înscrisul nu este prezentă, instanţa va ordona ca aceasta să se prezinte personal pentru a lua cunoştinţă de denunţarea înscrisului ca fals, să depună originalul şi să dea explicaţiile necesare
- Judecătorul poate ordona prezentarea părţilor chiar şi înainte de primul termen de judecată, dacă partea declară, prin întâmpinare, că scrierea sau semnătura sa este falsificată;
- În cazuri temeinic justificate, părţile pot fi reprezentate prin mandatari cu procură specială.
Pentru următorul termen care a fost stabilit pentru luna iunie, Gheorghe Onul a transmis la dosar precizări prin care aduce la cunoştinţa instanţei că solicită verificarea înscrisurilor prin procedura falsului. Instanța amână cauza iar, pentru luna octombrie, pentru ca edilul de Salva să indice punctual înscrisurile pe care le contestă. Așa cum am arătat la începutul articolului, Onul nu se conformează, astfel că instanța decide să suspende judecata.
Ce va decide ÎCCJ și când, rămâne de văzut.
