Pietonalul si zona de rezervatie istorica, monitorizate de 80 de camere video

 

Dacă proiectul va fi aprobat,în zona mai sus amintită vor fi amplasate nu mai puţin de 80 de camere video. În cazul în care nu va primi undă verde acest proiect cu finanţare europeană, municipalitatea are un plan de rezervă, care va fi finanţat din bugetul local, în vederea amplasării a 30 de camere video.

Sistemul de supraveghere video are ca scop reducerea gradului de infracţionalitate, va aduce siguranţă în trafic, dar şi venituri la bugetul local, deoarece prin instalarea unui astfel de sistem pe raza oraşului se vor aplica toate sancţiunile, pentru depăşirea vitezei şi alte ilegalităţi comise în aria monitorizată. Astfel, suma obţinută în urma amenzilor aplicate va intra la bugetul local. În plus, un alt obiectiv propus este acela de a reduce numărul unor posibile infracţiuni care ar putea avea loc în această zonă.
Cu puţin timp în urmă mai mulţi elevi bistriţeni şi-au arătat îngrijorarea vis –a – vis de numărul accidentelor de circulaţie care au avut loc pe trecerile de pietoni. Aceştia au trimis primarului Ovidiu Creţu câteva scrisori, prin intermediul cărora solicitau „siguranţa pe şoselele oraşului Bistriţa”. Micuţii cereau amplasarea radarelor în municipiu, limitatoare de viteză pe lângă şcolile din oraş, supravegherea traficului la ora 12:00 de către echipajele de poliţie şi luarea măsurilor împotriva şoferilor neatenţi şi vitezomani.

Încă 80 de camere de supraveghere video

Potrivit poliţiştilor, limitatoarele de viteză au redus considerabil numărul accidentelor rutiere, o parte din ele fiind demontate la solicitarea primarului Ovidiu Creţu, care a promis înlocuirea acestora cu camere de supraveghere video.

„Până în prezent în municipiul Bistriţa au fost montate, în vara anului 2008, opt camere de supraveghere video, în zona centrală. Avem (n.r. – Primăria Bistriţa) depus un proiect pentru finanţare din fonduri europene care vizează amplasarea a 80 de camere, în zona centrului istoric şi zona de rezervaţie istorică. Dacă acest proiect va fi aprobat şi finanţat, ele vor fi amplasate. În cazul în care finanţarea nu va avea loc, există o propunere şi pe buget, pentru amplasarea a 30 de camere de supraveghere video, camere care în urma finanţării vor fi amplasate în zona limitrofă centrului istoric, pentru a nu ne suprapune cu ceea ce face obiectul proiectului, sau vom veni cu ele pe zona centrului istoric”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, purtătorul de cuvânt al primăriei Bistriţa, Mihai Ruşti.
Ruşti a subliniat că, dacă proiectul va fi finanţat, nu vor mai fi cheltuiţi bani de la buget pentru amplasarea celor 30 de camere în centrul istoric şi astfel se va putea extinde monitorizarea pe cartiere cu cele care sunt prinse în bugetul local pe 2009, cu condiţia ca bugetul să fie aprobat să rămână ca poziţie şi achiziţia de camere pentru monitorizare video. Purtătorul de cuvânt al municipalităţii nu a putu preciza care ar putea fi costurile vor rezulta în urma procedurii de achiziţie, deocamdată existând doar costurile estimative raportate la cele de anul trecut. „Camerele de supraveghere vor fi montate cu scopul de a asigura ordinea şi siguranţa”, a mai adăugat Mihai Ruşti.

Big Brother la Bistriţa

În România în ultimii ani au apărut sute de mii de camere video de supraveghere în toate locurile posibile – în bănci, instituţii publice, în gări, în metrou, în trenuri şi autobuze, pe şosele pentru a identifica şi amenda şoferi indisciplinaţi, în intersecţii şi în şcoli. Amplasarea camerelor de supraveghere video a debutat odată cu 11 septembrie 200, după atacul terorist din Statele Unite, în contextul combaterii terorismului.

Bistriţa nu s-a sustras de la această adevărată întrecere socialistă, de implementare a Big Brother. Astfel, la începutul anului trecut, Primăria Bistriţa a cheltuit din banul public circa 60.000 lei, pentru montarea unui sistem de supraveghere video a instituţiilor din subordine şi străzilor, care a presupus într-o primă fază amplasarea a opt camere în principalele intersecţii şi puncte din oraş. Primele camere instalate în municipiu au fost la intrarea pe pietonalul din centrul istoric al Bistriţei – strada Liviu Rebreanu – şi în câteva sensuri giratorii şi intersecţii intens circulate – Han, Infoel, Banca Ţiriac, Poşta Veche. Scopul principal al montării acestor sisteme de supraveghere video este evitarea evenimentelor neplăcute cum ar fi furturile, agresiunile, iar în trafic au ca scop atenţionarea şoferilor care încalcă regulile de circulaţie, amendarea acestora după caz şi protejarea pietonilor în ceea ce priveşte viteza cu care circulă maşinile şi acordarea de prioritate la trecerea de pietoni.
În Europa, Marea Britanie este campioana supravegherii video a populaţiei. În această ţară au fost înregistrate cazuri în care operatorii de la centralele de monitorizare au fost surprinşi că dirijau camerele video pentru supravegherea unor femei în posturi intime.

Intimitate furată de lege

Oare chiar ar fi nevoie de atâtea camere de supravegheat câte sunt planificate? Peste tot, pe stradă, în mijloace de transport în comun, în magazine, în bănci, în instituţii publice, la locul de muncă, în toalete publice, cetăţeanul va fi urmărit non-stop de camere de supraveghere video. Parcă ne duce cu gândul la închisoare o asemenea situaţie care pe zi ce trece se materializează tot mai mult. Monitorizarea video publică va deveni regulă în România. În şcoli elevi vor fi spionaţi de acelaşi Big Brother. Prima unitate de învăţământ în care s-a introdus sistemul de monitorizare video la noi în judeţ este Grupul Şcolar Economic din Năsăud, apoi au continuat şi cu alte instituţii de învăţământ din judeţul nostru.
O altă şcoală din judeţ bine păzită, cu dotări tehnice, este şcoala generală din Lunca Ilvei, care este monitorizată cu şapte camere de supraveghere. Camerele sunt amplasate în curte şi pe holuri, acestea fiind montate încă din anul 2006, în urma incidentelor care au avut loc în şcolile din Capitală, cu scopul de a preveni violenţe şi alte probleme posibile să apară în mediu şcolar. Imaginile ajung într-un computer pe masa directorului care ştie în orice moment ce se întâmplă în şcoală.
La instituţiile de învăţământ superior se montează camere de supraveghere pentru a împiedica apariţia neînţelegerilor în baza rezultatelor obţinute. Astfel fiecare student obţine nota corectă, numai pe cunoştinţele proprii, iar dacă există nelămuriri se pot finaliza pe baza înregistrărilor video.

Scopul camerelor de supraveghere video în astfel de instituţii este şi combaterea violenţei, posibilului trafic de droguri sau luării de mită. În aceste situaţii, camerele sunt benefice, dar trebuie să se ţină cont şi de intimitatea elevului, astfel încât camerele video să fie amplasate corect, să nu fie în exces şi să nu existe şi în locuri interzise.

Delia Hriţuleac