Modernizarea Pieţei Decebal din municipiul Bistriţa este una dintre promisiunile primarului Ovidiu Creţu, care a rămas şi ea doar la stadiul de poveste. Singurul lucru realizat este un Plan Urbanistic Zonal „Amenajare şi modernizare Piaţa Agroalimentară Decebal”, care a costat primăria 12.000 lei, documentaţie aprobată de consilierii locali în urmă cu doi ani. De atunci încoace, nimic nu s-a mai mişcat pentru zona respectivă, în afara alocării de sume de la bugetul local care ar fi trebuit cheltuite pentru întocmirea altor documentaţii necesare pentru proiect.
Primarul Ovidiu Creţu este campion atunci când vine vorba de întocmirea unor documentaţii. Evident nu sunt întocmite personal de domnia sa, ci la comanda sa. Dacă proiectele respective ar fi fost puse şi în practică, atunci Bistriţa ar fi arătat cu siguranţă un oraş european, sintagmă atât de îndrăgită şi uzitată de Ovidiu Creţu. Din nefericire pentru bistriţeni, banii lor au fost tocaţi fără vreun rezultat concret, în timp ce documentaţiile zac în sertare.
PUZ Piaţa Decebal, în sertare
În urmă cu doi ani, în 2012, a fost întocmit şi aprobat de consilierii locali Planul Urbanistic Zonal „Amenajare şi modernizare Piaţa Agroalimentară Decebal”, documentaţie întocmită de Blom Romania, care a costat 12.000 lei.
Potrivit acestei documentaţii, suprafaţa vizată pentru modernizare are aproximativ trei hectare, iar prin lucrările propuse se urmăreşte integrarea şi armonizarea noilor construcţii şi amenajări cu cele existente şi cu cadrul natural, organizarea circulaţiei carosabile şi pietonale, şi asigurarea unor legături corespunzătoare cu celelalte zone funcţionale ale municipiului..
„Zona din care face parte zona supusă studiului se găseşte într-o zonă cu caracter predominant de comerţ şi servicii. Este o zonă destructurată din punct de vedere al organizării urbanistice. În prezent în zonă funcţionează o piaţă agroalimentară neadaptată normelor în vigoare”, se precizează în memoriul de prezentare al PUZ Piaţa Agroalimentară Piaţa Decebal.
Conform aceleiaşi documentaţii, se prevede realizarea unei clădiri cu destinaţia de parcaje auto cu regimul de înălţime P + 2E cu acces din strada Arţarilor care va avea două benzi de circulaţie. De asemenea, se va desfiinţa firul de cale ferată pentru a realiza o zonă pentru amplasarea unor spaţii comerciale provizorii sau parcare auto. În zona actualei pieţe de flori se va realiza o clădire cu regim de înălţime P+2E, la al cărui parter va funcţiona piaţa agroalimentară, în timp ce la etajul unu vor fi amplasate chioşcuri în care se vor vinde produse industrial, care acum funcţionează în Calea Moldovei, iar la etajul doi posibil să fie amenajate birouri.
Totodată, proiectul de modernizare a Pieţei Decebal prevede realizarea unei clădiri cu regim de înălţime maxim P + 2 E în zona actualei pieţe de legume – fructe. La etajul doi al acestei clădiri se va amenaja şi o zonă de parking. Accesul la piaţă a fost conceput, de asemenea, într-un mod structurat cu scopul de a fluidiza traficul şi a uşura accesul în piaţă pentru aprovizionare.
În zona de intersecţiei Bulevardul Decebal cu străzile Cuza Voda şi Ursului se prevede realizarea unui pasaj pietonal subteran, unde vor putea fi amenajate spaţii comerciale. Accesul în pasaj va fi posibil de pe trotuarele Bulevardului Decebal, de o parte şi alta a intersecţiei. De asemenea, se va analiza posibilitatea de etajare a clădirii proprietate privată numită ,,Hala Decebal” şi a grupului de clădiri proprietate privată de pe latura nordică a pieţei.
În acelaşi document se propune modernizarea şi reorganizarea străzii Arţarilor pentru cele două benzi carosabile, câte o bandă pe sens + trotuare (7 m carosabil + câte 1,5 m trotuar de-o parte şi de alta), dar şi modificarea traseului străzii Arţarilor, astfel încât intersecţia cu strada Cuza Vodă să nu mai fie deficitară.
Încă 70.000 lei, în 2014
Toate acestea dau foarte bine pe hârtie, în timp ce an de an Piaţa Decebal este închisă preţ de câteva zile pentru igienizare, deşi administraţia locală şi de altfel aşa cum se menţionează şi în memoriul PUZ-ului, aceasta este neadaptată normelor în vigoare. Culmea este că anul acesta administraţia locală a prevăzut alocarea a 70.000 de lei pentru elaborarea altor studii şi proiecte pentru „Amenajare Piaţa Decebal şi parcare supraterană”, în vederea depunerii unui proiect pentru… accesare de fonduri europene.
Hârtii peste hârtii
Nu doar pentru PUZ Piaţa Agroalimentară Decebal au fost tocaţi banii bistriţenilor. Primarul a comandat un studiu de oportunitate pentru valorificarea deşeurilor din Bistriţa şi în urmă cu aproximativ patru ani s-a lăudat cu achiziţionarea unor echipamente care să proceseze deşeurilor. Asta în condiţiile în care gestiunea deşeurilor la nivelul judeţului era deja demarată. Documentaţia de oportunitate deşeuri comandată de Ovidiu Creţu a costat 16.000 de lei şi s-a dovedit inutilă, mai ales că în paralel Consiliul Judeţean a rezolvat această problemă.
Pro Arcad Grup S.R.L. a luat 33.870 lei pentru studii privind reabilitarea spaţiilor verzi din zona Decebal şi Ştefan cel Mare, însă proiectul dă bine doar pe hârtie. Iluminatul public cu ajutorul surselor neconvenţionale de producere energie electrică a costat municipalitatea 6.500 de lei. La fel, un proiect aiurea, deoarece sursele neconvenţionale sunt extreme de scumpe (un stâlp costă cam 30.000 de euro) şi nu există proiecte de finanţare nerambursabilă în acest sens. Alţi bani tocaţi aiurea. Documentaţia pentru puntea pietonală peste râul Bistriţa – Str. T. Vladimiresu a fost întocmită de SC DRUMEX SRL şi a costat 41.000 de lei. Aceeaşi firmă a proiectat construirea Podului Berăriei peste râul Bistriţa, investiţie strategică ce ar deschide zona Zăvoaie. Documentaţiile au costat 63.000 de lei, dar nici până în ziua de azi nu s-a realizat puntea respectivă, care ar costa cam două milioane lei.
De asemenea, s-a realizat un Plan Urbanistic Zonal pentru un Centru Intermodal de transport public, str. Gării – str. Rodnei. Hârtiile le-a făcut ARCADE ARTDESIGN şi au costat 14.900 lei. Ba mai mult, primăria a tocat încă 16.000 de lei pentru un PUZ de amenajare a zonei Gării. Niciunul din proiecte nu a fost implementat şi în realitate zona Gării este supra-aglomerată, mai ales în orele de vârf, iar primăria nu a luat încă nicio soluţie de fluidizare a traficului. În plus, anul acesta, pentru realizarea Centrului intermodal, dar şi pentru reabilitarea străzilor: B-dul Decebal – str. A. Mureşanu – str. Năsăudului – trebuie întocmite proiecte tehnice pentru care s-au prevăzut de la buget 230.000 lei.
