Petitie de 18 mld de euro
Economistul Radu Golban incearca de cativa ani sa ii faca pe guvernanti sa incerce recuperarea unei datorii pe care Germania o are fata de Romania. eforturile lui Golban sunt sustinute de valoarea acestei datorii: circa 18 miliarde de euro. Pe de alta parte si reticenta oficialilor romani ar putea fi intemeiata, pentru ca in contextul actual, simplul fapt de a incepe demersurile diplomatice de recuperare a datoriei istorice ar arunca in aer relatiile politico/economice dintre cele doua state. Petitia poate fi accesata pe site-ul petitieonline.ro
Gazeta de Cluj a prezentat in numerele anterioare teza economistul Radu Golban, conform careia, Romania are posibilitatea de a recupera o datorie istorica de la statul german in valoare de circa 18 miliarde de euro. In sprijinul afirmatiilor, Radu Golban a prezentat mereu documente si dovezi concrete.
“Animat de dorinta de a lamuri datoriile Germaniei fata Romania si de a contribui la gasirea de solutii la iesirea Romaniei din criza, supun atentiei aceasta problema in speranta ca prin sprijinul popular al romanilor vom reusi sa sensibilizam atentia factorilor responsabili pentru clarificarea acestei creante istorice de peste 18 miliarde de euro. In 1935, Romania si Germania au semnat un acord prin care se stabilea ca platile dintre cele doua tari, provenind din schimbul de marfuri si din alte obligatii de stat si particulare, sa fie efectuate prin cliring bilateral intre Banca Nationala a Romaniei si Casa de Compensatie Germana. Conform lucrarilor de specialitate (Kiritescu, S., Sistemul banesc al leului si precursorii sai, vol. al II-lea, pag. 503, cercetarile din cadrul Academiei Romane / INCE), la nivelul anului 1944, soldul activ pentru Romania rezultat ca urmare a operatiunilor de cliring depasea 1 miliard marci imperiale. Acest sold este confirmat si de surse oficiale externe, precum: Arhiva Germaniei; numarul de registru din Berlin este: R 2/222; dosarul cuprinde ultimul extras de cont al Casei de Compensatie precum si toate tranzactiile; Banca Reglementelor din Basel – Raportul de lucru nr.13 si 14 (p. 164 – 166). Din documentele care exista, este vorba despre o datorie a Germaniei catre Romania, care dateaza din perioada celui de-al Treilea Reich, si care a ajuns in zilele noastre la fabuloasa suma de 18 miliarde de euro. Toate datoriile pe care statul roman le-a contractat in ultimii ani ar putea fi acoperite cu usurinta de o creanta uitata timp de aproape sapte decenii. Si totusi, autoritatile de la Bucuresti par complet dezinteresate de acest subiect”, spune economistul Radu Golban. Pe langa dovezile aduse, este interpretativa si reactia institutiilor celor doua state, Romania si Germania. daca initial, partea romana a sustinut ca nu exista o asemenea datorie, ulterior, reprezentantii institutiilor de relatii externe au intrat in silenzio stampa refuzand sa faca comentarii pe problema ridicata de Golban.
Silenzio stampa
Spre exemplu, in 2010, Ministerele de Finante si al afacerilor Externe au trimis un drept la replica Gazetei de Cluj in care se nega existenta vreunei sume de recuperat. “Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Afacerilor Externe si Banca Nationala a Romaniei au fost sesizate pe aspectele prezentate direct de autorii articolelor din presa centrala si locala (“Saptamana financiara” din 17 mai 2010 si respectiv “Gazeta de Cluj” din 14 mai 2010). Urmare a consultarilor cu Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Afacerilor Externe, la acest moment, din adresa nr. IX/1115/22.07.2010 a Bancii Nationale a Romaniei rezulta ca aceasta nu a identificat documente care sa ateste existenta unei eventuale creante a BNR fata de Casa Germana de Compensatie. A fost cercetata atat Arhiva BNR, cat si literatura de specialitate referitoare la relatiile financiare si comerciale romano-germane in perioada 1939-1944, ajungandu-se la concluzia ca statul german nu are obligatii economico-financiare fata de Romania”, se arata intr-un raspuns oficial al ministerului.
Cine se planeaza in jurul a 18 mld de euro
Dupa acest anunt, in jurul acestei datorii istorice s-a creat cadrul unui adevarat film de spionaj. Pe langa faptul ca Radu Golban sustine ca a primit amenintari cu moartea, in demersurile recuperarii acestor bani s-au implicat si personaje destul de controversate.
Unul dintre cei care militeaza pentru recuperarea banilor este Eugen Anca. In momentul de fata, Anca s-a alaturat petitiei facute de economistul roman.
“Descoperirea istorica, merita din plin a fi sustinuta de marea masa a romanilor din tara si strainatate. Cu atat mai mult cu cat autoritatile romanesti, si mai ales BNR, au facut tot posibilul pentru a diminua efectele descoperirii doctorului Radu Golban, in loc sa accepte o discutie si o analiza profunda a acestei descoperiri. Coalitia aflata la guvernare in acest moment a torpilat incercarea lui Radu Golban de a se forma o comisie de ancheta parlamentara, care sa verifice toate aspectele legate de aceasta descoperire istorica. (…) Noi sa ne achitam de datoriile recente fata de Germania, dar Germania sa nu ne plateasca datoriile istorice ? Pai asta-i egalitate si respect intre state ? De aceea actiunea doctorului Radu Golban trebuie sustinuta si popularizata de toti romanii, pentru a forta guvernantii sa asculte si de vocea poporului, asa cum ar fi firesc intr-o lume normala !”, considera Eugen Anca. El pare a fi un personaj familiarizat cu relatiile internationale. In perioada 1975-1978 Eugen Anca a lucrat la ICE Fructexport, una dintre societatile subordonate Securitatii. In perioada recenta, de dupa anii 2000, Anca a facut, prin doua societati comerciale (Profact SRL si Dekagon Trading Limited) o serie de diligente pentru recuperarea tezaurului romanesc din Rusia. In Rusia, legaturile lui Eugen Anca si a SC Profact SRL constau in Institutul de Cercetari Stiintifice pentru Relatii Economice Externe din Rusia si in Centrul International de Dezvoltare Bancara de Cooperare Investitionala si Creditare (VNIIVS-CIBDICC), institutii din subordinea Ministerului Dezvoltarii Economice si Comertului al Federatiei Ruse.
Pe langa acest personaj, in itele acestei descoperiri s-a implicat si Gelu Voican Voiculescu, care a detinut functia de viceprim-ministru in Guvernul provizoriu Petre Roman (1989-1990) si a controlat Serviciile Secrete Romane la inceputul anului 1990. Impreuna cu generalul Nicolae Militaru, Gelu Voican Voiculescu a coordonat preluarea de catre MApN a Securitatii, trecandu-se la analizarea organigramei acesteia si la creionarea viitoarelor structuri informative ale Romaniei. Pana in martie 1990, cand a fost infiintat Serviciul Roman de Informatii, Gelu Voican s-a ocupat de gestionarea arhivei fostei Securitati. Dupa aceea a fost senator de Buzau in legislatura 1990-1992 ales pe listele partidului FSN. In prezent, detine functia de prim-vicepresedinte al Organizatiei pentru Apararea Drepturilor Omului (OADO) si cea de membru al Colegiului National al Institutului Revolutiei Romane.
Razvan Robu
