Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a acordat, prin deciziile adoptate în 2016, despăgubiri în sumă totală de 4,1 milioane de euro reclamanţilor care au dat în judecată statul român, o valoare de aproape două ori mai mică decât în dosarele soluţionate în 2015, potrivit celui de-al 10-lea raport anual al Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, făcut public miercuri, cu privire la supravegherea punerii în executare a hotărârilor şi deciziilor CEDO.
În conformitate cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Comitetul Miniştrilor este responsabil cu supervizarea punerii în execuţie a hotărârilor şi deciziilor CEDO de către statele respective. Potrivit comunicatului organizaţiei paneuropene, eforturile depuse pentru ducerea la îndeplinire a procesului de punere în executare a deciziilor s-au tradus încă o dată printr-un număr record de cazuri închise în 2016, 2.066 faţă de 1.537 în anul anterior, la nivelul tuturor statelor membre ale Consiliului Europei.
Numeroase cazuri închise se referă la probleme structurale de lungă durată, mai ales controlul forţelor de securitate, prevenirea relelor tratamente împotriva persoanelor private de libertate, precum şi eficacitatea puterii judiciare (în special durata excesivă a procedurilor judiciare). Potrivit raportului, Curtea de la Strasbourg a acordat despăgubiri totale de 4.104.685 de euro ca ‘satisfacţie echitabilă’ în dosarele referitoare la România, în scădere faţă de valoarea totală de 7.940.726 de euro în 2015.
Turcia este statul împotriva căruia s-au dictat cele mai mari despăgubiri totale (aproape 20,5 milioane de euro), urmată de Italia (15,1 milioane), Rusia (7,3 milioane), Grecia (4,1 milioane) şi Ungaria (3,3 milioane). Conform aceluiaşi raport, România a înregistrat şi o reducere a numărului de decizii ce îşi aşteaptă încă punerea în executare: 588 de cazuri la sfârşitul lui 2016, comparativ cu 652 în 2015.
Statele cu cele mai numeroase cazuri înregistrate în 2016 au fost Rusia (283), România (151), Grecia (121), Turcia (114) şi Ucraina (99), în timp ce ţările care au închis cele mai multe cazuri în 2016 au fost Turcia (274), Slovenia (265), Rusia (261), România (214) şi Polonia (170).
Totodată, România s-a aflat în 2016 pe locul al 7-lea în ce priveşte numărul cazurilor plasate sub supervizare întărită, reprezentând 5% din totalul acestora. Raportul arată de asemenea o nouă diminuare a numărului total de decizii ce aşteaptă să fie puse în executare la nivelul statelor membre, care a scăzut sub pragul de 10.000 (9.941) pentru prima oară după 2010. La sfârşitul lui 2015, această cifră era de 10.652, conform Agerpres.
Deşi aceste rezultate ilustrează impactul pozitiv al eforturilor depuse pentru garantarea eficacităţii pe termen lung a sistemului Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, există în continuare provocări legate mai ales de punerea în executare a deciziilor ce ţin de probleme structurale majore sau relative la alte chestiuni complexe, ca de pildă atunci când se dovedeşte dificilă găsirea unui acord la nivel naţional cu privire la calea de urmat, menţionează comunicatului Comitetului Miniştrilor.
Ar trebui ca aceste sume, sa fie retinute de la toti „magistratii” care au lucrat in aceste dosare si care au dat decizii aiurea, pe care Curtea Eusopeana le-a desfiintzat ! Este urgent necesara data „Legea raspunedrii penale ” a magistratilor si desfiintzarea teoriei de prost gust a „inamovibilitatii acestora ” , prin care ei fac ” legea” dupa poftele inimii lor si judeca dupa cum vor, fara sa raspunda de faptele lor abuzive .