Date exacte despre întemeierea localității Telciu nu există, iar prima atestare documentară apare în 1245 într-un document al regelui maghiar Bela al IV-lea prin care vorbea de ținutul Vallis Rodnensis, care se bucura de drepturi și imunități deosebite avute din vechime. Numele localității se pare că ar proveni din slavonul „CHSECH” care înseamnă vițel. Numele se datorează faptului că locuitorii acestor meleaguri se îndeletniceau cu creșterea vițeilor. În documentul emis de regele maghiar localitatea apare cu numele Chsech și era vorba de o însărcinare către comitele secuilor și preciza să fie ocupat teritoriul comunelor din Valea Rodnei și să fie administrate după drepturile și imunitățiile din vechime, iar din vechime să fie date la tezaurul regal anual 130 de mărci de aur. În acest document se precizează cu numele: „oppidum Radna (Rodna), Sanct Gurgh (Sângeorz), Rebra, Nyrmezeu (Feldru), Naszod (Năsăud), Salva, Chsech (Telciu), Macold (Mocod) și Zagra”. Numele localității a progresat în timp de la Chsech la Csech, Check, Telc, Telci și apoi la Telciu.
Comuna a fost reorganizată prin Ordonanța de Urgență Nr.30 din 5 mai 2004 privind trecerea satului Bichigiu din componența comunei Coșbuc în componența comunei Telciu, județul Bistrița-Năsăud, publicată în Monitorul Oficial Nr. 407 din 6 mai 2004.
Astfel, la data de 15 august, au fost sărbătoriți peste 770 de ani de la prima atestare documentară a localităţii printr-un simpozion aniversar și omagial găzduit de sala de şedinţe a administraţiei locale. Cuvântul de bun venit a fost rostit de primarul Sever Mureşan.
„Se împlinesc în acest an 770 de ani de atestare documentară a comunei Telciu, așa că avem un an deosibit în comuna noastră, un an pe care noi încercăm să îl omagiem așa cum se cuvine, să aducem omagii și cinstirea cuvenită strămoșilor noștrii, iar faptul că sunteți așa în număr de mare alături de noi, ne onorează și ne cinstește”, a declarat primarul comunei Telciu, Sever Mureşan.
În continuare, primarul Mureşan a făcut o scurtă prezentare a ceea ce înseamnă cei 1o ani de mandat pentru Telciu
„Puteți să observați cu ochiul liber, în ultima vreme comuna Telciu a trecut printr-o perioadă de modernizare. În ultimii ani s-au făcut investiții destul de importante, s-au atras fonduri europene, s-au lucrat și în anii anteriori, și în ultimii ani, în bugetele locale, sau sprijin guvernamental, mai multe surse de finanțare, s-au făcut realizări importante, în sensul că am reușit să legăm la rețeaua de drumuri naționale satele Telcișor și Bichigiu, sunt în momentul de față cu acces asfaltat, cca 60 % din populația comunei este deservită de rețeaua de canalizare, rețea de apă potabilă avem de peste 40 de ani, este în modernizare și această rețea de apă, școli, fiecare sat important, Telciu, Telcișor, Bichigiu, are școală generală. La centrul de comunp avem liceu tehnologic cu un număr de peste 1000 de elevi. Grădinișă modernizată cu șase grupe, program normal și prelungit. After school, am reușit în ultima vreme, tot așa prin fonduri europene, am reușit să atragem și să investim în învățământ, am modernizat și baza școlară, liceul tehnologic din Telciu, are condiții, bază sportivă, eu zic, la nivel competitiv, cu sală de sport, 150 de locuri, teren de mini fotbal”, a mai adăugat Sever Mureşan.
La simpozionul organizat cu această ocazie, au luat parte profesorul Ioan Seni, Romulus Berceni, arhivistului doctor Adrian Onofreiu, publicistului şi scriitorului Ioan Mititean, profesoara Valeria Berceni, învăţătoarea Lucreţia Mititean, profesorul Leon Catarig, inginerului Valeri Toderici, colonelului rezervist Ioan Cordovan, pensionara Floarea Pleş. Partea lirică a fost asigurată de poeta Rodica Fercana, care a citit din creaţia proprie. Pentru ca întâlnirea să rămână pentru posteritate, organizatorii au decis editarea volumului omagial „Comuna Telciu la 770 de ani (1245-2015) de la prima atestare documentară”, carte care să fie lansată la ediţia de anul viitor a sărbătorilor Telciului.
„Facem niște pași, mărunți, mici, mai mari, unii chiar foarte mari, pentru a ne cunoaște istoria, tradițiile, folclorul, obiceiurile, în sensul, să le scriem, pentru că este pericolul să le pierdem, dacă nu le scriem, nu le consemnăm și în mod deosebit, cum a zis domnul primar, să ne cunoaștem strămoșii. Pentru că avem lucruri deosebite, îl avem de la Bichigiu, pe Tănase Todoran, primul tras pe roată în 12 noiembrie 1763, în baza decretului de frângere cu roata, cel mai odios și cea mai odioasă care a fost în Europa, deci cu mulți ani, 24 de ani înaintea lui Horea și Cloșca. Îl avem tot din Bichigiu pe generalul Leonida Pop, militar de carieră, trebuie să îl analizăm. Avem și o carte frumoasă , a lucrat și domnul director al Liceului George Coșbuc, cei doi austrieci, soț-soție, care au scos o carte în cadrul imperiului Habsburgic și și ulterior al imperiului autro-ungar, de generalul Leonida Pop. Vreau să vă spun că este primul nostru general din județul Bistrița-Năsăud și trebuie să ni-l acceptăm și toate personalitățile, indiferent unde au lucrat, că nu au lucrat, să le considerăm ca ale noastre”, a precizat doctorul în istorie, col (r) Vasile Tutula.
Partea a doua a simpozionului a coincis cu o amplă serie de lansări de carte, volume care au avut punct tangenţial localitatea de pe Valea Sălăuţei.
