Personal suprasolicitat in Penitenciarul Bistrita

Întâlnire cu tensiuni

La întâlnire au participat subsecretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Radu Ragea şi directorul general adjunct din cadrul ANP, Dincă Gelu. Potrivit lui Radu Ragea, lipsurile se datorează crizei financiare. Această justificare a subsecretarului de stat a stârnit şi mai multă nemulţumire din partea sindicatelor faţă de incapacitatea de gestionare a situaţiei din sistemul penitenciar, ele ameninţând cu diferite măsuri de constrângere.

În urma insistenţelor venite din partea preşedintelui FSANP, Sorin Dumitraşcu, subsecretarul de stat a promis semnarea Acordului Colectiv pentru zi liberă în data de 29 iunie, proclamată ziua personalului din sistemul administraţiei penitenciare, dar şi oferirea primei de vacanţă începând cu luna iulie. Tot atunci s-a discutat cu privire la plata orelor suplimentare, astfel încât acestea să poată fi achitate odată cu posibilitatea de plată şi cu centralizarea tabelelor cu orele muncite. Întrunirea a creat mai mult tensiuni şi nemulţumiri faţă de starea pasivă şi indiferentă a reprezentanţilor MJCL şi ANP, aflaţi în incapacitate de a oferi soluţii reale la problemele angajaţilor din penitenciare.

 

Acest lucru a dus la stabilirea unui calendar comun cu activităţi de protest de către Sindicatul Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare şi Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Astfel, s-a dovedit încă o dată lipsa de comunicare constructivă şi faptul că nu există un parteneriat real între sindicate şi instituţii.

Datorii cu găleata

Reducerile de buget cauzate de criza economică au dus la creşteri considerabile de datorii, penitenciarele acumulând restanţe de 112 milioane de lei, constând în plata de facturi pentru utilităţi. Chiar dacă personalul şi-a primit banii la timp, numărul angajaţilor este redus. Aceştia sunt nevoiţi să facă ore suplimentare care, prin lege, nu pot fi plătite, ci recompensate prin timp liber sau anumite sporuri.

În lipsa banilor, nu se pot face investiţii, iar munca şi riscurile la care sunt expuşi angajaţii depăşesc cu mult condiţiile normale. MJLC şi ANP au avut tentative de economisire şi au încercat să reorganizeze unităţile din penitenciare subordonate fără a se consulta cu membrii organizaţiilor sindicale, ceea ce a dus la rezultate negative, adică creşterea cheltuielilor.
Conform precizărilor liderului sindical, Ştefan Teoroc, s-au eliminat anumite funcţii, dar în schimb s-au creat altele noi fără a se face evaluări sau studii ale impactului financiar pentru a se afla efectele schimbărilor.  

Proteste în lanţ

Săptămâna trecută, marţi, 30 iunie, circa 11.000 de angajaţi ai penitenciarelor din România s-au aflat în grevă japoneză, purtând banderole albe. Nemulţumiţi de lipsa de interes pentru rezolvarea problemelor, aceştia au ameninţat şi cu alte proteste pentru perioada următoare. În cazul nesoluţionării revendicărilor, sindicaliştii vor continua cu pichetarea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti în data de 15 iulie, apoi cu grevă de avertisment la sfârşitul acestei luni, iar în august, cu greva propriu-zisă. Sindicaliştii vor diminua activitatea cu două treimi, începând din luna august, dacă până atunci ministerele responsabile de situaţia lor nu se vor implica în rezolvarea conflictului de muncă. Motivele principale sunt: subfinanţarea sistemului penitenciar care afectează drepturile angajaţilor, riscurile generate de condiţiile de muncă precare, lipsa comunicării cu partenerii sociali şi conducerea proastă care nu are strategii clare.

Penitenciarul Bistriţa, angrenat şi el în greva japoneză

La greva japoneză desfăşurată la nivel naţional s-au alăturat şi aproximativ 200 de angajaţi ai Penitenciarului Bistriţa.
Preşedintele Sindicatului Salariaţilor Penitenciarului Bistriţa, Vasile Vlad, a precizat că personalul din cadrul Penitenciarului Bistriţa este suprasolicitat, datorită insuficienţei numărului de oameni din sectorul operativ. În plus, echipamentul de protecţie le lipseşte cu desăvârşire angajaţilor, iar echiparea lor este deficitară din punct de vedere calitativ. Pe lângă aceasta, secţiile de deţinere sunt vechi şi menţinerea lor s-a făcut doar prin diferite reparaţii şi cosmetizări. Totodată, mijloacele de legătură, intervenţie, alarmare şi imobilizare sunt într-o stare avansată de uzură, iar gardul împrejmuitor este de dimensiuni mici şi învechit, ceea ce pune în pericol siguranţa locului de deţinere. Mai mult, parcul auto al penitenciarului este deficitar, iar uzura maşinilor este avansată. Potrivit lui Vasile Vlad, spaţiile de muncă destinate personalului unităţii sunt insuficiente la Penitenciarul Bistriţa. În condiţiile în care activităţile cu deţinuţii s-au diversificat foarte mult în ultimii ani, la ora actuală, educatorii şi psihologul unităţii îşi desfăşoară unele activităţi în biroul supraveghetorilor de pe secţiile de deţinere.

„Legislaţia sistemului penitenciar se face în ascuns!”

Preşedintele Sindicatului Salariaţilor Penitenciarului Bistriţa, Vasile Vlad, spune că nemulţumirile angajaţilor se referă şi la transparenţa decizională de la nivelul conducerii: „Conform legii sindicatelor, Administraţia Naţională a Penitenciarelor are obligaţia să ne consulte asupra actelor normative şi a deciziilor luate privind activitatea pe care o desfăşurăm, iar noi nu am fost consultaţi la luarea deciziei privind reprofilarea unităţilor penitenciare, acestea ducând la cheltuieli suplimentare. Legislaţia sistemului penitenciar se face în ascuns, mai mult, la un moment dat s-a încercat chiar limitarea drepturilor sindicale şi înlăturarea posibilităţii de a declara conflict de muncă, indiferent de motiv. De asemenea, MJLC şi ANP evită să consulte organizaţiile sindicale în chestiuni ce ar afecta condiţiile de muncă şi interesele salariaţilor şi dacă o fac, o fac numai că-i obligă legea”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Vasile Vlad, preşedintele Sindicatului Salariaţilor Penitenciarului Bistriţa.

Posibile soluţii

La capitolul investiţii, liderul sindical Vasile Vlad evidenţiază câteva aspecte care ar putea îmbunătăţi sistemul actual al Penitenciarului Bistriţa.

Pentru reducerea orelor suplimentare şi acordarea concediilor de odihnă în funcţie de necesităţile personalului, ar trebui să se ocupe posturile vacante existente în sectorul operativ. Pentru optimizarea funcţionalităţii, este necesară finalizarea pavilionului administrativ şi, eventual, construirea unor spaţii în care personalul unităţii să-şi poată desfăşura activităţile. De asemenea, ar fi indicată construirea sau modificarea foişoarelor de pază care, în prezent, oferă un spaţiu mic de mişcare precum şi înlocuirea acestora, deoarece sunt foarte vechi. Pe lângă aceste posibile investiţii, personalul are nevoie de echipament de bună calitate şi de înnoirea sau înlocuirea mijloacelor de legătură, alarmare şi pază.

Gabriel Oarcăs