„Programele de inzestrare cu tehnica militara trebuiesc initiate incepand cu anul 2017 si fac obiectul obtinerii aprobarii prealabile a Parlamentului” se arata intr-un document neclasificat transmis de Ministerul Apararii catre Parlament si intrat in posesia HotNews.ro.
Potrivit documentului, resursele financiare pentru programele de inzestrare vizate vor fi alocate in perioada 2017-2026, iar MApN cere aprobarea Parlamentului pentru ca aceste programe depasesc suma de 100 de milioane de euro, asa cum cere legea.
Cel mai mare proiect vizeaza apararea anti-aeriana. Aici MApN vrea sa achizitioneze 6 sisteme de rachete cu bataie mare, 4 pentru fortele Aeriene si 2 pentru Fortele terestre. Costul programului: 4 miliarde de euro.
La acest program se mai adauga si cel pentru apararea anti-aeriana pe raza scurta si foarte scurta (SHORAD si VSHORAD) pentru care MApN vrea sa cumpere 21 de sisteme in valoare de 2,1 miliarde de euro. Intr-o prima etapa, insa, achizitia va viza doar componentele SHORAD si va costa 1,37 miliarde de euro.
Printre altele, este reluat programul corveta multifunctionala, cu aceeasi valoare estimata de 1,6 miliarde de euro precum cel demarat in Guvernul Ciolos, dar anulat in urma cu cateva saptamani de cabinetul Grindeanu. Nu se specifica, insa, acum daca aceste nave vor mai fi construite la santierul Damen din Galati, ca in precedenta hotarare a executivului trecut.
Un alt mare program vizat este cel al transportoarelor blindate, pentru care statul roman a semnat o intelegere cu firma germana Rheinmetall pentru producerea la uzina Moreni a unui transportor dezvoltat in comun. Cu toate acestea, exista zvonuri cum ca Guvernul nu va continua acest plan si ar putea opta sa cumpere un numar mai mic de transportoare „la cheie”, de afara…
In memorandumul trimis in Parlament se detaliaza doar o prima etapa – achizitia a doar 94 de transportoare blindate 8X8 dintr-un total de 657 de cate ar avea nevoie Armata. Valoarea programului ar fi de 370 de milioane de euro.
Ce programe de inzestrare vrea sa deruleze Ministerul Apararii in urmatorii 10 ani:
– Corveta Multifunctionala – 1,6 mld euro – 4 corvete cu echipamentele aferente, rachete nava-nava, rachete nava-aer, munitie, criptoare.
– Sisteme de instalatii mobile de lansare rachete antinava (SIML) – 0,2 mld euro – Platforma de lupta complexa, cu posibilitati de descoperire, identificare si nimicirea tintelor navale de suprafata prin intermediul rachetelor anti-nava – un complet de 3 instalatii.
– Modernizare MLI-84M – 0,138 mld euro – 48 de masini de lupta
– Transportor blindat pentru trupe 8X8 si 4X4 – 0,370 mld euro – Transportor blindat pentru trupe. Etapa 1: 94 de transportoare din totalul de 657
– Sisteme C4I cu capabilitati de integrare ISTAR – 0,180 mld euro – Sisteme Integrate de Comunicatii si Informatica de Batalion – B/SICIB, Puncte de Comanda de tip Brigada- PCBg si Punct de Comanda de tip Divizie-PCDiv / Etapa 1: acord cadru pentru 7XPCBg, 14xB/SICIB si contract subsecvent pentru 3xPCBg si 6xB/SICIB
– Sisteme de rachete sol-aer cu bataie mare (HSAM) – 4 miliarde euro – 4 sisteme de rachete sol-aer cu bataie mare HSAM pentru Fortele Aeriene si a 3 Sisteme rachete sol-aer cu bataie mare HSAM pentru Fortele Terestre
– Sisteme integrat de arme SHORAD-VSHORAD (Etapa 1: componenta SHORAD) – 2,1 mld euro (etapa 1: 1,37 mld euro) – 21 de Sisteme integrate de arme SHORAD-VSHORAD / Etapa 1: achizitia echipamentelor SHORAD ale sistemelor integrate
– Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bataie mare – 0,69 miliarde euro – 3 sisteme a 18 instalatii de lansare (54 instalatii de lansare)
Fata de subiectele dezbatute public in ultmii ani, pe lista transmisa Parlamentului nu apar alte programe mari precum o nou achizitie de avioane F-16, elicoptere de atac pentru fortele terestre sau noi elicoptere de transport pentru Armata. Acest lucru nu inseamna, totusi, ca MApN nu poate initia aceste proceduri separat si sa ceara noi aprobari de la Parlament pentru ele.
Contextul legal european in care Armata poate face achizitii mari in domeniul militar fara licitatii
Orice stat membru al Uniunii Europene poate decide sa faca achizitii in domeniul militar prin proceduri specifice diferite de cele ale unor licitatii obisnuite in baza OUG 114/2011, care transpune Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European si a Consiliului, si care stipuleaza ca Guvernul are dreptul de a stabili circumstantele si procedurile specifice pentru atribuirea contractelor de achizitie publica in situatiile prevazute de art. 346 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE).
Articolul 346 din TFUE spune ca orice stat membru poate lua masurile pe care le considera necesare pentru protectia intereselor esentiale ale sigurantei/securitatii sale si care se refera la productia sau comertul cu armament, munitie si material de razboi potrivit Hotnews.