Pentru a demara procesul de aderare la UE
Sarbii vin in Romania cu mana intinsa, dar cu nasul pe sus
Desi Romania a amanat semnarea acordului de asociere a Serbiei la Uniunea Europeana pana la demararea unui dialog concret privitor la situatia minoritatii romane din aceasta tara, delegatia sarba sosita saptamana trecuta la Bucuresti a evitat discutiile serioase pe aceasta tema. Aceasta nu este prima data cand dialogul romano-sarb pe aceasta tema esueaza, in timp ce romanii din Serbia resimt tot mai acut presiunile autoritatilor pentru a se lepada de mostenirea lor culturala.
Miercuri 22 februarie, la Parlamentul Romaniei au avut loc mai multe intalniri ale unei delegatii de parlamentari din Serbia cu parlamentari romani. Programul delegatiei din Serbia include intalniri cu Grupul de prietenie cu Republica Serbia din Parlamentul Romaniei, cu Comisia de Politica Externa a Camerei Deputatilor, cu vicepresedintele Camerei Deputatilor Ioan Oltean, cu presedintele Comisiei de Politica Externa a Senatului, senatorul Titus Corlatean si cu Vicepresedintele Senatului, senatorul Petru Filip.
Sarbi evita situatia minoritatilor
Sarbii au fost probabil speriati de intarzierea semnarii de catre Romania a acordului pentru asocierea la Uniunea Europeana si au dorit sa-si arate disponibilitatea la dialog. Cum au decurs aceste discutii ne-a relatat senatorul Viorel Badea. „Au avut loc discutii intre grupurile de prietenie parlamentara Serbia-Romania si Romania-Serbia, pe marginea unei agende de discutii. S-au discutat mai multe chestiuni, de la probleme legate de parteneriatul economic si industrie pana la turism. Cel mai important este ca s-a adus in discutie situatia comunitatii romane din Serbia si statutul provinciei Kosovo. Pentru noi subiectul numarul 1 a fost situatia comunitatii romane din Serbia”, a declarat Viorel Badea pentru Gazeta de Cluj.
Acesta a afirmat ca partea sarba nu a fost deschisa la discutii pe marginea celui mai important subiect pentru romani. „Indiferent cat s-a discutat, ce reuniuni s-au facut, noi am pus greutate pe situatia romanilor din Serbia, iar ei ne-au raspuns cu o inflexibilitate care m-a lasat dezamagit. Au inclus in grupul de prietenie un reprezentant al Consiliului National al Vlahilor, care a facut parte din Partidul Socialist al lui Milosevici, si unul din partidul radical”, a adaugat Badea.
Senatorul romanilor de peste granita a afirmat ca, in problema semnarii de catre Romania a acordului de asociere in vederea aderarii Serbiei la UE, reprezentantii Romaniei au fost transanti. „Daca vor sa faca parte din Uniunea Europeana, ar trebui sa respecte regulile UE privind protectia minoritatilor. Va interveni criteriul politic: semnarea acordului de asociere la UE este conditionat de respectarea acestor principii”, a declarat Viorel Badea. In ceea ce priveste limba vlaha, Viorel Badea a aratat ca reprezentantii Romaniei din Serbia au avut o reactie foarte rapida. „Nici sarbii nu cred ca vor merge pana la capat cu adoptarea unei legi privind limba vlaha, pentru ca nu au recunoasterea unei institutii academice”, a concluzionat senatorul.
Proiectul de lege privind semnarea acestui acord de catre Romania este in prezent in dezbatere in Senat. Potrivit senatorului badea, Comisia pentru Minoritati a dat aviz negativ, urmand ca actul sa fie discutat in Comisia de Politica Externa. Chiar daca ambele avize sunt negative, in momentul in care raportul va fi gata, proiectul poate fi votat in Senat. In cazul unui vot pozitiv in plen, Romania ar putea semna acordul de asociere a Serbiei la UE. „Insa opinia parlamentarilor romani este destul de sceptica. Atitudinea parlamentarilor sarbi a fost neconforma. Ei vorbeau despre turism cand noi vorbeam despre situatia romanilor din Timoc. Daca nu exista o flexibilitate vis-a-vis de aceasta chestiune, nu putem fi de acord cu semnarea acordului”, considera Badea.
Delegati potrivnici minoritatii romane
Cei doi parlamentari la care face referire Badea sunt Miletic Mihaijlovic si Ion Magda. Potrivit Romanian Global News, parlamentarul sarb Miletic Mihaijlovic nu este nimeni altul decat vicepresedintele Consiliului National al Vlahilor, „acel consiliu constituit prin frauda si care incearca prin inventarea unei asa zise limbi vlahe, asimilarea romanilor/vlahilor din Timoc. Individul nu pierde niciun prilej sa jigneasca Romania si pe romanii timoceni si este principalul instrument pe care ministrul de interne Ivita Dacic il utilizeaza impotriva romanilor/vlahilor din Timoc. Introducerea lui in delegatia sarba poate fi interpretata ca o provocare pentru ca asa cum se vede de pe pagina de web a Parlamentului Serbiei, Mihaijlovic nu face parte din Grupul parlamentar de prietenie cu Romania. Al doilea deputat cu probleme este Ion Magda, cunoscut si ca deputatul care si-a falsificat diploma de studii, acesta fiind complicele lui Ion Cismas in distrugerea celei mai vechi organizatii romanesti din Voivodina, adica a Comunitatii Romanilor din Serbia. Si acesta a demonstrat cata “prietenie” il leaga de interesele romanilor din Serbia. Este suspectat de colaborare stransa cu serviciile sarbe de informatii”, titreaza rgnpress.ro.
Desi au promis in repetate randuri ca politica agresiva a Serbiei fata de romanii din Timoc se va schimba, autoritatile de peste granita nu au reusit sa ajunga la un acord cu delegatia din Romania asupra acestui subiect. In cadrul vizitei lui Traian Basescu in Serbia din luna noiembrie, omologul sau a declarat, alaturi de o seri de alti oficiali sarbi, ca va rezolva problema presiunilor la care sunt supusi romanii din Timoc. Promisiunile politicienilor s-au dovedit a fi vorbe in vant la intalnirea comisiei mixte romano-sarbe, care urma sa traseze niste termene clare si sa stabileasca etapele in ceea ce priveste masurile pe care autoritatile sarbe trebuiau sa le ia in problema respectarii drepturilor romanilor din Timoc. Insa, in cadrul acestei intalniri, sarbii au refuzat sa-si ia angajamente in aceasta directie.
Una din ultimele sanse de a le atrage sarbilor atentia asupra importantei respectarii drepturilor romanilor din Timoc a ramas, astfel, votul asupra acordului de asocierea a Serbiei la Uniunea Europeana. Camera decizionala la acest proiect de lege este Senatul Romaniei, unde atat Presedintele Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni, senatorul Viorel Badea, cat si Presedintele Comisiei pentru Politica Externa, senatorul Titus Corlatean, au declarat ca respectivul acord nu va fi ratificat in lipsa unei actiuni clare a Serbiei de acordare de drepturi pentru romanii/vlahii din Timoc. Senatul, prin Biroul Permanent, a aprobat amanarea discutarii proiectul legii de ratificarea a Acordului de stabilizare si de asociere al Serbiei la Uniunea Europeana in Comisiile de specialitate ale Senatului.
Vest-europenii sustin Serbia
Insa Franta, Italia si Austria pledeaza pentru acordarea statutului de tara candidata la UE Serbiei, apreciind intr-un e-mail trimis Inaltului Reprezentant UE pentru politica Externa Catherine Ashton ca Belgradul a indeplinit conditiile stabilite in decembrie de liderii europeni. In acest e-mail, ministrii de Externe francez, austriac si italian afirma ca au „efectuat o analiza aprofundata a progreselor Serbiei si au ajuns la concluzia ca aceste conditii au fost indeplinite”.
Liderii europeni au decis, la summitul din decembrie, sa amane luarea unei decizii cu privire la acordarea acestui statut Belgradului, apreciind ca este necesar sa fie realizate progrese „in aplicarea acordurilor din cadrul negocierilor” dintre Serbia si Kosovo, fosta sa provincie care si-a proclamat independenta. Germania a facut parte, la summit, dintre tarile cele mai reticente.
Reuniti de miercuri la Bruxelles, negociatorii sarbi si kosovari intarzie sa se inteleaga asupra reprezentarii Kosovo in cadrul conferintelor regionale, sarbii refuzand ca Kosovo, a carui independenta nu o recunosc, sa fie reprezentat in cadrul acestora ca stat cu drepturi depline.
Dar, in aceasta privinta, „Belgradul a avansat propuneri foarte constructive in vederea includerii Kosovo in cooperarea regionala, recunoscand totodata pozitiile fiecarei parti asupra problemelor statutului” Kosovo, subliniaza cei trei ministri.
Problema urmeaza sa fie discutata luni de catre ministrii europeni de Externe si transata a doua zi de ministrii Afacerilor Europene ai celor 27 de state UE, potrivit diplomatilor. Pe de alta parte, ministrul german de Externe Guido Westerwelle, aflat joi intr-o vizita in capitala sarba, a transmis Belgradului ca tara sa sustine Serbia, care vrea sa obtina rapid statutul de stat candidat la aderare, la finalul unei intalniri cu ministrul sarb de Externe Vuk Jeremici. „Urmatorul pas este (obtinerea) statutului de candidat la UE. Germania ar vrea sa vada acest pas facut la urmatoarea reuniune a Consiliului European” din 1 si 2 martie, la Bruxelles, a dat el asigurari.
Diana Gabor
