Atunci când vorbim de batrâni suntem obisnuiti sa ne gândim, de fapt, la pensionari. În acest mod simplificam reprezentarea pe care o avem despre concetatenii nostri vârstnici si reducem numarul problemelor majore cu care acestia se confrunta la una: pensiile. Totusi, o analiza ceva mai atenta ne indica faptul ca dintre sutele de mii de beneficiari de pensie din judetul Bistrita Nasaud mii de persoane sunt pensionate anticipat sau beneficiaza de pensie de boala.
Numarul pensionarilor agricultori scade continuu si din ce în ce mai multi locuitori ai satelor ajunsi la vârste înaintate nu mai beneficiaza de pensie. Din cei peste 100.000 de mii de bistritenii cu vârste mai mari de 60 de ani, doar o parte primesc luna de luna o pensie, fie ea total insuficienta. Cu o pensie medie care abia depaseste 300 de lei, pensionarii bistriteni sunt victimele durabile ale saraciei fara speranta. Ei sunt aceia care nu-si pot plati integral medicamentele. Tot ei sunt cei care îsi fac primii dosarele pentru a primi ajutoarele pentru încalzirea locuintei. Prin unele comune, batrânii au ajuns sa-si vânda câte ceva de prin casa pentru a-si plati facturile curente.
Nu toti batrâni au pensie
Preocuparile Guvernului pentru soarta batrânilor nu trec deocamdata dincolo de teorie. Epuizati de efortul bugetar pentru recalcularea pensiilor, guvernantii au ramas fara solutii. Cota unica de impozitare de 16% nu a determinat cresterea miraculoasa a numarului de angajati, astfel încât fondul de pensii sa dospeasca precum cozonacii si sa ajunga pentru asigurarea pensiilor promise în campaniile electorale. Pe de alta parte, interesele economice ale amicilor portocalii sunt atât de mari si de presante, încât nu mai lasa nicio sansa cresterii punctului de pensie cu 50%, asa cum s-au angajat în fata celor carora le-au cerut votul în 2004. Desi contributiile platite la fondul de pensii par foarte mari, din cauza salariilor mici ale românilor pensiile nu pot fi decât mizere, în lipsa oricaror cheltuieli din bugetul de stat. Din cauza inexistentei unor participari din bugetul de stat nu se poate finanta corespunzator introducerea unei pensii minime garantate pentru activitate, ca în Portugalia. Dar, pentru ca nu toti batrânii beneficiaza de pensie, ar trebui luat în serios în considerare stabilirea unei pensii sociale, pe care statul român sa o acorde oricarui cetatean cu vârsta mai mare de 65 de ani si care nu beneficiaza de pensie din activitate. O pensie sociala, pe care cele mai multe tari europene au stabilit-o deja, ar putea fi acordata fara conditii suplimentare si s-ar putea ridica la cel putin nivelul venitului minim garantat. Poate în acest fel nu vom mai vedea cum batrânii satelor lipsiti de venituri banesti si care plâng dupa fiecare pasare din curte la care trebuie sa renunte în cazuri de forta majora. Nu este imposibil ca aceste masuri sa fie finantate, daca Guvernul va renunta la obsesia cotei unice de impozitare. Chiar daca va stranuta consumul de lux, sute de mii de batrâni nu se vor mai considera abandonati si dispretuiti de cei puternici sau de cei mai tineri.
În Breaza traiesti cum poti
În anul 2004 s-a înfiintat o noua comuna, Negrilesti o asezare tipic bistriteana. Unii batrânii traiesc din pensiile de fosti agricultori la CAP sau din ajutoarele sociale. În rest, mai cresc o vaca sau un purcel, cât sa le ajunga traiul, pentru ca tinerii sunt plecati la munca în strainatate. Cei în vârsta duc o viata grea, depinzând de ceea ce le întinde Guvernul sau de pretul infim, achitat cu întârziere si neregulat de firmele colectoare de lapte. În 2004, în campania electorala localnicii au fost înebuniti de cap ca daca voteaza PSD vor primi pensii. Asa ca satenii au stampilat trandafirii însa au ramas tot fara pensii si tot fara vechime în CAP.
Dovezi arse
Pentru a întelege mecanismul care a facut posibil ca localnicii din Breaza sa ramâna fara vechime în CAP e necesar sa ne întoarcem în timp, în anul 1989, mai exact, la revolutie. Atunci, arhiva fostului CAP a fost strânsa de-a valma cu alte înscrisuri socialiste si arse de catre rau facatori, sustin unii politicieni.
În anul 2004, când Negrilesti a devenit comuna, satenii s-au gândit sa-si întocmeasca dosarul pentru a beneficia de pensie CAP. Numai ca la acest dosar era obligatoriu sa se anexeze o adeverinta de la primarie care sa ateste perioada în care petentul a lucrat la CAP si normele pe care le-a efectuat în decursul acelei perioade. Cum arhiva fusese incendiata, pâna la ora actuala nu s-a gasit nicio solutie pentru nu mai putin de 200 de pensionari CAP. Primarul din comuna Negrilesti nu este nemultumit ca nu a reusit sa rezolve ca acesti oameni sa primeasca pensii si vechimea în munca. Acesta lamureste problema si spune ca nu poate elibera ilegale adeverinte de agricultor în CAP pentru ca consatenilor sai sa le fie recunoscuta vechimea în munca. Prin anul 2004, vazând ca altii primesc pensii CAP, oamenii au mers la primarie pentru a-si rezolva problema însa nu s-a gasit solutia. Singura institutie care poate sa le recunoasca vechimea în munca la CAP va fi prin instanta.
Campanie mincinoasa
Presa bistriteana scrie lucruri inedite în ziarele locale. Casa Judeteana de Pensii cere predarea arhivelor fostelor CAP-uri, pentru calcularea anilor în munca pentru cetatenii care au lucrat în Cooperativ Agricola de Productie. Deoarece la usa bate campania electorala, politicienii îsi aduc aminte, din nou, de pensionari. Unul dintre acestia este si presedintele Partidului România Mare, filiala judeteana, deputatul Ioan Aurel Rus, care îi întreaba cu aceasta ocazie pe reprezentantii Casei Judetene de Pensii „când sunt corectii”?
În campania electorala din anul 2003 când s-a înfiintat comuna Negrilesti, ministrul Finantelor Publice, Mihai Tanasescu (PSD) “s-a dus si i-a prostit pe cei din Breaza ( la Breaza s-au ars arhivele în anul 1989 intentionat, acolo e o gasca de profitori, ca acei oameni sa poata împarti cum vreau ei) le-au promis ca le dau oamenilor pensii si l-am întrebat pe ministrul Tanasescu, cum poate sa minta cu atâta nonsalanta, când omul neavând nici un act, pe baza caror dovezi spuneti asa ceva, ce veti pune la dosar pentru a dovedi pensia ca a lucrat la Cooperativ Agricola de Productie”, a declarat Ioan Aurel Rus, presedintele PRM BN. Dupa ministrul PSD au urmat altii la conducerea Ministerului Economiei si Finatelor si anume Sebastian Vladescu. “Portocaliii acestia putrezi care sunt la putere nu au reusit sa rezolve problema nici acestia”, a mai spus deputatul. „Azi mâine se duc iar toate formatiunile politice si le cer voturile, promitându-le din nou pensii dar sa vedem cum si pe baza caror acte”, a mai spus Rus.
60 au vechime prin instanta
Vicepresedintele Consiliului Judetean, Constantin Pamfiloiu, si el membru PRM, a declarat ca o suta de cetatenii din Breaza au primit asistenta din partea unor juristi a PRM, acestia au înaintat în instanta o solicitare cu martori. Se pare ca din cei 100 de curajosi 60 au câstigat în instanta vechimea în CAP, urmând ca în luna urmatoare sa se judece si ceilalti cetateni din Breaza pentru a li se recunoaste vechimea în munca.
Cine a ars arhivele?
În anul 1989 speranta oamenilor din localitatea Breaza sat apartinator comunei Negrilesti au trecut prin clipe groaznice în momentul în care au vazut cu proprii ochii ca munca lor de ani si ani de zile la CAP a ars în câteva minute toate arhivele.
Vicepresedintele Consiliului Judetean considera ca arhivele au fost aprinse intentionat “de cei care au fost interesati sa ia vitele, cai, boi si terenurile. Noi nu stim cine, daca organele de specialitate nu au fost în stare sa afle, noi nu avem cum sa cercetam. Dupa ce au ars arhivele oamenii au ramas fara pensie, aproximativ 200 de cetateni sunt în aceasta situatie, într-un cuvânt toata comuna pentru ca toti au lucrat în CAP”. Pentru ca singurul mod de a-si câstiga existenta în anii ’80 era Cooperativ Agricola de Productie ca o mica industrie si lucrau acolo, acum dupa ani de zile acestia si-au dat seama de pensia foarte mica îsi vor vechimea din CAP, însa nu au cum sa dovedeasca acest lucru.
Aurelia Moldovan
Contactat telefonic primarul comunei Negrilesti, Ustin Pintea ne-a declarat ca în arhivele Primariei din comuna, cetatenii au doar câte 6 – 7 ani vechime, iar dovezile care atestau restul vechimiii la CAP au ars în 1989. Localnicii din Breaza au apelat la ajutorul primarului, însa acesta nu poate încalca legea sa puna din burta ani. Edilul a venit totusi în ajutorul celor 200 de batrâni pentru ca le-a semnat listele cu care s-au prezentat în instanta. Pintea Ustin a afirmat ca 60 de cetatenii si-au câstigat deja vechimea în instanta si este ferm convins ca si "oamenii care se judeca acum vor câstiga cu siguranta.
