Home Investigații Pe teme grănicereşti. ILEGALITĂŢI ŞI POLITICALE LA UCGN (XLIV)

Pe teme grănicereşti. ILEGALITĂŢI ŞI POLITICALE LA UCGN (XLIV)

Iusloci…

Dreptul cutumiar în accepţie largă, ca sursă a interpretării juridice, are universalitate proprie. Prin dreptul şi jurisprudenţa romană s-a făcut intensa apropiere şi inserarea în literatura noastră de specialitate. Tot astfel s-a romanizat şi dreptul scris. Între exprimările clasice istorice a bazei dreptului actual se află urme de texte fragmentare de pe la sfârşitul celuilalt mileniu european şi urcând în reglementări instituţionale din spaţiile cu români, influenţele şi determinările concrete erau evidente de la vest spre est. În timp s-au aşezat societăţile civilizate în drept şi vieţuire reglementată juridic prin pace socială; încă proces universal contemporan agitat pe alte continente.

Specificitatea diverselor legiuiri a fost manifestă inevitabil în spaţii, devenind iusloci. Nu-i doar un atribut latin, ci o sumă de norme scrise şi nescrise, mai târziu baze a dreptului comparat. Este ceea ce se constituia timid la românii grănicerizaţi din Ţara Năsăudului, datat 1772: înfiinţarea regimentului, cadru a deschiderii şcolilor triviale, exprimând cazon numirea lor: Fondurile militare şi şcolare grănicereşti. Acesta este embrionul mult izbitei de toţi pereţii politici de azi: Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene.

Tardiva intrare a grănicerismului în ştiinţa istoriei şi conştiinţa naţională, are multe cauze, opinii la problemă şi mai multe. Reale sunt cele adevărate. Între alte dovezi, imbatabilă este unificarea legislativă a României în 1943, abia după 25 de ani de la făurirea României Mari. Fiindcă armonizarea şi nivelarea cantitativă a zecilor de mii de legi a fost grea şi de durată. Republica Moldova pregătindu-se de intrare în Uniunea Europeană, a reuşit până în prezent, cu ajutor de la Bucureşti, să pregătească 80 de mii de legi şi încă nu e gata lucrarea. Nu că habar n-aveau cele trei judecătoare de juslocigrăniceresc şi autonomia administrativă, ci contribuind, cu Romocea primarul, la îngroparea grănicerismului, am pierdut procesul.

Considerând necesara explicaţie o prefaţare sau poate fi şi încheiere a serialului III, aduce grav în actualitatea cotidiană stringent politizată parte din justiţie. Amintind fără a nominaliza cazurile de ieri, în presă, de corupţi din înaltele organe judecătoreşti şi de procuratură cu amestec în R. Moldova, îţi vine ţie, individ, să-i loveşti şi apoi să condamni. Dar mulţi până acum din aparatul celei a treia putere în stat, Justiţia, numai pe infracţiunea de corupţie, au fost dezvăluiţi cu contribuţia modestei a patra putere a statului democratic. Presa ambivalentă, până azi la publicarea ultimului articol (44, care încheie serialul din „GAZETA DE BISTRIŢA”)! Dar cei ce au pătat onoarea justiţiei şi a profesiei sunt nume de magistraţi, largo, din Bucureşti până în Năsăud şi Bistriţa. Desigur, e subiectiv, mă întâlnesc cu numele celor trei judecătoare asociate în nedreptăţile care mi le-au făcut la ambele niveluri judecată cauza (ca şi a celor de dreptate altădată, neamintite, făcându-mi mea culpa). În aceste două oraşe transilvane sunt şi cei din organele de urmărire şi anchetare, procurori şi poliţie, cărora a fost trimis de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, unde eu am depus Dosarul document Nr. 517/VIII/1 în data de 8/08/2014, împotriva unor făptuitori a unui grup infracţional format din primarul oraşului Academicienilor, Năsăud, recent reales, Mircea Romocea, şi Roşu Ioan, Rus Ioan, Horj Ionel şi firmele lor. Până în prezent nu s-a petrecut nimic în afară de o declaraţie care am dat-o unui poliţist. Acum poate să se deschidă cercetarea lor că localele au trecut bine şi uzina electrică, cu barajul şi proprietate a UCGN, deschisă de cei nominalizaţi mai sus, produce lumină. Dar nici să se grăbească cu anchetarea făptuitorilor uzinei, că alegerile parlamentare încă nu au trecut.

Este şi acesta un mod de a face justiţie şi politică azi în România. Nu e general. Nu doar astfel trebuie înţeles din ce am scris. Dar dreptatea trebuie instaurată: Fiat iustitia, pereatmundus!

În spiritul acesta mă despart de cititorii rubricii.

De urmaşii grănicerilor de azi şi de instituţiile simbolice şi calitatea de reprezentant militant până acum, m-au despărţit treptat politicienii, intelectualii pasivi, prietenii indiferenţi şi marea majoritate a reprezentanţilor comunelor, descendenţi de grăniceri cu Antonel în frunte, mai având a treia încercare să-mi retragă în Uniune calitatea de preşedinte de onoare pe viaţă. E acel adio ca înfăptuit.

Eu grănicer mod odată cu ultimul gând şi rând citit al cărţilor mele. În fapt ce au trăit şi au dat calitate vieţii strămoşii noştri şi strămoşii mei hispanici alături, decât grănicerismul. Ce ideal măreţ, îl văd acum de pe pragul meu de viaţă!

Istoria complexă a Ţinutului grăniceresc năsăudean şi bistriţean (greco-catolic şi ortodox), din perioada fenomenului european (1762-2015), a fost o istorie militară, economică, administrativă, şcolară, confesională şi cărturărească scrisă, cu condeiul înmuiat în sânge, lacrimi, îndoit de moarte, dureri şi suferinţe, înviorat cu izbânzi şi luminat de bucurii omeneşti şi sufleteşti.

Un miracol, acesta rămâne istoriei naţionale scrise.

 Teodor TANCO,

Preşedinte de onoare al U.C.G.N.


P.S. Privat în libertatea publicării, urmează să-mi lămurească oficialităţile competente de specialitate noţiunile de nulitate absolută şi de legalitate statutară, argumente de drept invocate în procesul deseori amintit în paginile de presă.

Cluj-Napoca, iulie 2016

T.T.

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Exit mobile version