Mare este minunea Domnului, dar și inventivitatea judecătorilor din România. Înainte de anul electoral 2024, un complet format din nouă judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a reușit să reintroducă ”falangele” Serviciului Român de Informații în actul justiției. Asta după ce societatea civilă și unii reprezentanți ai clasei politice s-au dat de ceasul morții să anuleze protocoalele încheiate între SRI și Parchete. Din completul ÎCCJ face parte și judecătorul clujean Valentin Chitidean despre care s-ar spune că nu este străin de activitatea SRI.
Curtea de Apel Bacău a trimis o sesizare către Înalta Curte de Casație și Justiție în care a cerut dezlegarea unor chestiuni de drept. Semnele de întrebare ridicate de judecători sunt în legătură cu un dosar penal în care este judecat un preot dintr-o localitate din județul Bacău care a fost arestat sub acuzația de falsificare de certificate de vaccinare.
Astfel, Curtea de Apel Bacău a trimis pe adresa ÎCCJ următoarele nelămuriri: 1. „Dacă punerea la dispoziție a infrastructurii necesare, de către Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul Serviciului Român de Informaţii, în sensul asigurării condițiilor tehnice pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, reprezintă o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică, conform art. 142 din Codul de procedură penală?” și 2. ”Dacă în procedura prevăzută de articolul 148 alin. (3) din Codul de procedură penală, precum și de articolul 150 alin. (5) din Codul de procedură penală, sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, aceste dispoziții legale instituind o procedură specială derogatorie de la dispozițiile art.139 din Codul de procedură penală, în cauză existând un mandat de supraveghere tehnică, emis anterior în temeiul acestor din urmă dispoziții”.
În situația în care dosarul a fost înregistrat la ÎCCJ la jumătatea acestui an, pe repede înainte, completul de judecată a emis un verdict în doar patru luni de zile, în situația în care această instanță emite soluții, de regulă, după câțiva ani de la înregistrarea procesului.
SRI-ul se poate implica în dosarele penale
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la conducerea căruia s-a aflat președintele Secției Penale a ÎCCJ, judecătoarea Eleni Cristina Marcu, a stabilit că „având în vedere că activitatea Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor constă în asigurarea accesului nemijlocit și direct al organelor de urmărire penală la sistemele de interceptare, fără a avea acces din punct de vedere tehnic ori prin personal propriu la datele interceptate ca urmare a măsurilor de supraveghere tehnică puse în executare, se constată că punerea la dispoziție a infrastructurii necesare de către Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații, în sensul asigurării condițiilor tehnice pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, NU reprezintă o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică, conform articolului 142 Cod procedură penală”.
Această decizie este obligatorie pentru toate instanțele, din data de 20 noiembrie 2023, când a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În cauza supusă dezlegării de la ÎCCJ, a fost invitat să exprime o opinie și Departamentul de drept public din cadrul Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara, care a apreciat că „punerea la dispoziție a infrastructurii necesare de către Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor reprezintă o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică”.
În acest sens, se arată că „noțiunea de asigurare a condițiilor tehnice pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică nu poate fi decât parte componentă a activității de punere în executare, cât timp legea obligă organele judiciare la accesul nemijlocit la tehnica de supraveghere. Consecința unui asemenea raționament este că punerea la dispoziție a infrastructurii necesare aparținând Serviciului Român de Informații reprezintă o astfel de activitate”.
În opinia juridică citată se precizează, de asemenea, că această activitate tehnică nu se poate derula decât de către organele judiciare competente, iar „practica de a asigura condițiile tehnice pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică de către alte organe sau autorități decât cele judiciare este contra legem, adică o imixtiune nepermisă în activitatea judiciară de punere în executare”.
Și de această dată, se atrage atenția asupra faptului că Curtea Constituțională a apreciat că infrastructura tehnică deținută de Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor „poate fi folosită de organele de urmărire penală, însă această derogare de la Codul de procedură penală trebuie să înceteze după un termen rezonabil, în care Ministerul Public și Ministerul Afacerilor Interne să-și construiască și să își organizeze o infrastructură tehnică proprie”.
Specialiștii Facultății de Drept de la Universitatea de Vest din Timișoara au conchis că, „întrucât după o perioadă de 6 ani, acest deziderat nu a fost îndeplinit, suportul tehnic al Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor trebuie să înceteze, după expirarea situației tranzitorii. Cum suportul tehnic este parte componentă a activității de punere în executare a mandatelor de supraveghere, rezultă că implicarea Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor în punerea în executare a respectivelor mandate este nelegală”.
SRI s-a rugat, Domnul le-a dat… un preot
În dosarul din Bacău au fost trimise în judecată trei persoane, printre care și consilierul local al comunei Horia, Mario Doro Ciucanu, preot la Parohia Cotu Vamei. Într-un comunicat al Poliției Neamț, în perioada iunie 2021 – martie 2022, mai multe persoane din județele Neamț, Iași și Bacău ar fi eliberat în mod nelegal certificate de vaccinare care să ateste vaccinarea anti Covid-19. Una dintre aceste persoane ar fi fost chiar preotul Mario Doro Ciucanu, care ar fi intervenit pe lângă asistenta medicală Cristina Munteanu și pe lângă doctorița Daniela Grosu, pentru a obține certificate false de vaccinare în cazul mai multor persoane, contra sumei de 250 de euro, din care preotul ar fi reținut pentru sine suma de 50 de euro. În acest dosar, parchetul a folosit chiar și investigatori sub acoperire. În comunicatul Poliției se preciza, la acel moment, că „suportul tehnic a fost asigurat de Direcția de Operațiuni Speciale a IGPR”. Numai că, așa cum s-a putut constata din procesul derulat la ÎCCJ, infrastructura folosită a fost pusă la dispoziție de SRI.
Cine sunt judecătorii care au jucat pentru SRI rolul de Moș Crăciun
Eleni-Cristina Marcu – preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – preşedintele completului
Constantin Epure – judecător la Secţia penală
Maricela Cobzariu – judecător la Secţia penală
Dan-Andrei Enescu – judecător la Secţia penală
Lia Savonea – judecător la Secţia penală
Oana Burnel – judecător la Secţia penală
Valentin-Gheorghe Chitidean – judecător la Secţia penală
Simona Elena Cîrnaru – judecător la Secţia penală
Ilie-Iulian Dragomir – judecător la Secţia penală
