Florin Pădurariu, fostul șef al Postului de Poliție Feldru, care în 2020 a fost condamnat de Judecătoria Năsăud la 3 ani de închisoare cu suspendare, sentință menținută, un an mai târziu, de Curtea de Apel Cluj, pentru infracțiuni de corupție, a depus în instanță o contestație în anulare. Asta în condițiile în care, fostul polițist Alexandru Ștefan Pui a reușit printr-o acțiune similară să obțină în vara anului trecut o reducere a pedepsei pronunțată de instanțe în același dosar, după ce Curtea de Apel Cluj a constatat că două dintre infracțiunile de care a fost acuzat erau prescrise înainte de pronunțarea sentinței definitive.
Florin Pădurariu, fostul șef de post de la Feldru, a fost trimis în judecată împreună cu alți doi polițiști, Titu Cornel Popârțac -fost șef de post la Maieru, și Alexandru Ștefan Pui, pentru infracțiuni de corupție.
Concret, Popârțac a fost acuzat de comiterea a trei infracțiuni de trei fapte de instigare la abuz în serviciu, în timp ce Pui și Pădurariu au fost acuzați de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals.
În vara anului trecut, Alexandru Ștefan Pui a introdus în instanță, la Curtea de Apel Cluj, o acțiune în anulare, prin care a cerut să se constate că pentru infracțiunile de fals intelectual și uz de fals a intervenit prescripția. În final, instanța i-a dat dreptate, astfel că Pui a reușit să obțină o reducere a pedepsei cu un an.
Tot anul trecut, în septembrie, o acțiune similară a fost introdusă și de Florin Pădurariu, dosarul fiind judecat tot la Curtea de Apel Cluj.
Judecat pentru abuz în serviciu, fals și uz de fals, și condamnat cu suspendare
Florin Pădurariu a fost trimis în judecată în 2017, dosarul fiind judecat pe fond la Judecătoria Năsăud.
Potrivit procurorilor, „șeful Postului de Poliție Feldru, Florin Pădurariu a acționat în mod abuziv, nesancționând o contravenție la regimul circulației rutiere, depăşire neregulamentară, pentru care trebuia să-i reţină permisul în vederea suspendării numitului B. D., pe raza comunei Feldru, în urma intervenției fostului șef al Poliției Năsăud, inspector principal de poliție Anton Leon Cloşcă”.
Anchetatorii au mai arătat că, în data de noiembrie 2014, Pădurariu s-a deplasat cu autoturismul de serviciu prin satul Feldru spre ieșirea dinspre Ilva Mică, pentru a verifica dacă sunt sau nu probleme în trafic.
“Inculpatul Pădurariu Florin a observat un autoturism care a efectuat o depășire pe linie continuă, pe Drumul Național 17D, pe un sector în aliniament drept, motiv pentru care a oprit pe rând ambii conducători de autovehicule. Inculpatul Pădurariu le-a adus la cunoștință motivul opririi în trafic și anume depășirea neregulamentară, precum și faptul că va întocmi proces verbal cu privire la constatarea acestei fapte și că va reține în vederea suspendării dreptului de a conduce vehicule conducătorului vinovat.
Pentru a nu staționa cu autotractorul cu semiremorcă într-o zonă ce putea pune în pericol siguranța populației, inculpatul Pădurariu Florin a consemnat pe procesul verbal datele de stare civilă ale martorului X.I., iar după ce martorul a semnat procesul verbal, i-a permis acestuia să plece. La acel moment, procesul verbal de constatare (…) nu era completat.
Inculpatul Pădurariu Florin se pregătea să întocmească procesul verbal de constatare a contravenției, martorul A. I. s-a apropiat de autoturismul de serviciu al inculpatuilui și i-a cerut să îl ierte, spunându-i că este cunoscut de mai mulți polițiști, între care l-a indicat și pe inculpatul Popârțac Titu Cornel.
Martorul A.I. l-a și apelat pe inculpatul Popârțac Titu Cornel și i-a spus acestuia că i-l dă la telefon pe inculpatul Pădurariu Florin, însă acesta a refuzat să vorbească folosin telefonul martorului”, a arătat procurorul în rechizitoriu.
Pădurariu n-a apucat bine să completeze antetul procesului verbal, Pădurariu a fost apelat de Popârțac, cu care a purtat o discuție care nu a avut nicio legătură cu fapta contravențională constatată, însă a fost suficientă respectiva convorbire pentru ca șeful Postului de poliție Feldru să deducă faptul că Popârțac era prieten cu cel pe care se pregătea să îl amendeze și ar trebui să îl ierte.
“Întrucât la momentul opririi lui A.I. constatase că unul dintre faruri nu funcționa, becul fazei de întâlnire fiind ars, inculpatul Pădurariu Florin a completat procesul verbal cu privire la această faptă, deși în spusese martorului X.I. că va constata comiterea contravenției legate de depășirea neregulamentară.
Inculpatul Pădurariu Florin a susținut că în situația în care nu primea telefonul de la inculpatul Popârțac Titu Cornel, ar fi luat măsura reținerii permisului și ar fi constatat contravenția pe care a adus-o la cunoștință atât martorului asistent și și lui A.I.”, s-a precizat în rechizitoriu.
La final, în 2020, Pădurariu a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare și la plata unei amenzi de 2.700 lei, sentință menținută și de Curtea de Apel Cluj, în 2021.
Cu acuzații similare, lui Pui instanța i-a anulat pedepsele aplicate pentru două infracțiuni
Așa cum am precizat mai sus, infracțiunile de care a fost acuzat Pădurariu sunt similare cu acuzațiile adus lui Alexandru Ștefan Pui. Acesta din urmă a reușit să obțină reducerea pedepsei deoarece două dintre infracțiunile comise s-au prescris, parte înainte de pronunțarea primei sentințe, parte înainte de a fi pronunțată sentința definitivă.
Astfel, judecătorii clujeni au analizat speța ținând cont de legea penală cea mai favorabilă. Conform instanței, până pe data de 30 mai 2022 când a intrat în vigoare OUG 71/2022 de modificare a dispoziţiilor art. 155 C.pen., legea mai favorabilă a fost Codul penal în forma aflată în vigoare începând cu 25.06.2018, întrucât aceasta nu prevede cauze de întrerupere a cursului termenului prescripţiei răspunderii penale, făcând astfel aplicabil termenul general de prescripţie prevăzut de lege raportat la limitele de pedeapsă.
Drept urmare, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au ajuns la concluzia că durata termenului de prescripţie a răspunderii penale în cazul fostului polițist Alexandru Ștefan Pui se impune a fi calculat “prin raportare la durata termenului general de prescripţie prev. de art. 154 alin. 1 lit. d C.pen., acela de 5 ani, raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 321 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen. (2 acte materiale, comise la datele de 10.07.2014 și 5.08.2014)”.
“Potrivit art.154 alin.2 C.pen. termenul de prescripţie începe să curgă de la data săvârşirii infracţiunii,dar pentru că în speţă fapta are caracter continuat,termenul de prescripţie va curge de la data săvârşirii ultimei acţiuni, respectiv din data de 05.08.2014, împlinindu-se la 05.08.2019, anterior pronunţării Deciziei Curţii, în anul 2021.
Pentru infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. 1 C.pen., comisă la data de 01.04.2015, termenul de prescripţie începe să curgă de la data săvârşirii infracţiunii,respectiv din data de 01.04.2015 şi acesta este de 5 ani,conform art.154 lit.d Cp, împlinindu-se la 31.05.2020 după adăugarea celor 60 de zile în care cursul termenului de prescripţie a fost suspendat pe durata stării de urgenţă în baza Decretelor prezidenţiale nr.195/16.03.2020 şi nr.240/14.04.2020, anterior pronunţării Deciziei Curţii, în anul 2021.
Pentru infracţiunea de uz de fals prev. de art. 323 teza I C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen. (2 acte materiale din 10.07.2014 și 5.08.2014),potrivit art.154 alin.2 C.pen. termenul de prescripţie începe să curgă de la data săvârşirii infracţiunii,dar pentru că în speţă fapta are caracter continuat,termenul de prescripţie va curge de la data săvârşirii ultimei acţiuni,respectiv din data de 05.08.2014,împlinindu-se la 05.08.2019,anterior pronunţării Deciziei Curţii, în anul 2021.
Pentru infracţiunea de uz de fals prev. de art. 323, teza I C.pen. comisă la data de 01.04.2015, termenul de prescripţie începe să curgă de la data săvârşirii infracţiunii,respectiv din data de 01.04.2015 şi acesta este de 5 ani, conform art.154 lit.d Cp,împlinindu-se la 31.05.2020 după adăugarea celor 60 de zile în care cursul termenului de prescripţie a fost suspendat pe durata stării de urgenţă în baza Decretelor prezidenţiale nr.195/16.03.2020 şi nr.240/14.04.2020, anterior pronunţării Deciziei Curţii, în anul 2021”, a arătat instanța în motivarea sentinței pronunțată în dosarul în care Alexandru Ștefan Pui a depus contestație în anulare.
Având în vedere că faptele de care a fost acuzat Florin Pădurariu s-au petrecut în același an 2014, este foarte probabil ca și acesta să obțină o reducere a sentinței din cauza prescripției a cel puțin două fapte: fals intelectual și uz de fals.
