Punct final în dosarul în care Liviu Căienar și Bogdan Drăgan au fost judecați pentru trafic de droguri! Deși sperau să fie achitați de judecătorii de la Curtea de Apel Cluj, unde au atacat sentința pronunțată în luna aprilie de Tribunalul Bistrița-Năsăud, cei doi nu au avut succes. De cealaltă parte, procurorii DIICOT au cerut majorarea pedepselor pentru Căienar și Drăgan cu 3 ani de închisoare în plus, însă judecătorii clujeni nu au considerat de cuviință să admită o astfel de solicitare. Singura cerere admisă de instanța de apel venită din partea procurorilor antimafia a fost admiterea recunoașterii sentințelor pronunțate de instanțele străine în cazul lui Căienar, care mai are două condamnări în Spania și Austria.
În ianuarie 2019, în Vama Borș au căzut în plasa procurorilor DIICOT Bistrița-Năsăud doi bistrițeni, tată și fiu – Marian Dan Mihăescu și Emanuel Tobias Mihăescu, și odată cu alți doi tineri, și ei din Bistrița-Năsăud: Liviu Adrian Căienar și Ionuț Mihai Moldovan. La acea vreme, cei patru au fost arestați preventiv, care după câteva luni bune a fost transformat, cel puțin pentru Liviu Căienar, în arest la domiciliu, unde a stat până pe data de 16 martie 2020, iar mai apoi fiind pus sub control judiciar. După doar 3 zile de libertate, pe 19 martie 2020 (la 72 de ore de la instaurarea stării de urgență din cauza pandemiei de CoVid-19), tânărul a căzut din nou în plasa procurorilor, după ce a fost prins în flagrant în timp ce transporta droguri: 8,72 kg de cannabis și 400 grame de cocaină, astfel că o zi mai târziu a ajuns din nou în arest preventiv, măsură valabilă și în prezent. Cel care l-a ajutat să transporte drogurile, Bogdan Sebastian, și el din Uriu, a căzut în plasa procurorilor DIICOT. Ambii au fost trimiși în judecată în septembrie 2020.
În aprilie, anul acesta, Liviu Căienar a fost condamnat de Tribunalul Bistrița-Năsăud la 9 ani de închisoare cu executare, iar Bogdan Drăgan a primit 5 ani și 10 luni de închisoare cu executare. Căienar își așteaptă sentința încă într-un dosar, tot pentru trafic internațional de droguri, care a fost disjuns din dosarul în care au fost judecați Marian Dan Mihăiescu și Emanuel Tobias Mihăiescu (tata și fiu), și în care pe post de coinculpat este Ionuț Mihai Moldovan. Una peste alta, cele două dosare sunt oarecum strâns legate între ele, ținând cont că personajele principale sunt cam aceleași.
Procurorii au vrut să-l trimită pentru ani buni după gratii pe Căienar
Nemulțumiți de sentința pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, atât Căienar, cât și Drăgan, dar și procurorii DIICOT Bistrița-Năsăud au atacat sentința în apel, la Curtea de Apel Cluj, care s-a pronunțat luna trecută.
Dar să vedem ce au cerut mai precis procurorii antimafia bistrițeni în apelul de la Cluj.
Mai întâi au solicitat majorarea pedepeselor pentru cei doi inculpați. Astfel, pentru Liviu Căienar, procurorii au cerut pentru săvârşirea complicităţii la introducerea în ţară de droguri de risc şi mare risc sub forma participaţiei improprii, condamnarea la pedeapsa principală de 10 ani şi 6 luni închisoare, iar pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc şi de mare risc – 7 ani şi 5 luni închisoare.
“Să se constatate că inculpatul a comis infracţiunile în concurs real și în consecință să se aplice acestuia pedeapsa cea mai grea, la care să se adauge un spor de 1/3 din cea de a doua pedeapsă”, au solicitat procurorii DIICOT.
Adică așa, grosso modo, cam vreo 13 ani de închisoare. Și asta doar pentru aceste fapte.
Totodată, procurorii au mai cerut instanței să dispună ca Liviu Căienar să execute restul de pedeapsă de 14 luni rămas neexecutată din pedeapsa de 20 de luni stabilită de autorităţile judiciare din Austria şi pedeapsa neexecutată, de 3 ani şi 6 luni închisoare, stabilită de autorităţile judiciare din Spania – conform hotărârilor judecătoreşti recunoscute pe cale incidentală, iar pedeapsa rezultată să fie executată în regim de detenţie.
“În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Căienar Liviu, s-a apreciat că în mod eronat instanța nu a dat curs cererii de recunoaştere pe cale incidentală a hotărârilor judecătoreşti de condamnare a acestuia pronunţate de autorităţile străine. Astfel, aşa cum s-a solicitat instanţei de judecată, cererea de recunoaştere pe cale incidentală a hotărârilor judecătoreşti de condamnare a acestuia pronunţate autorităţile străine a fost întemeiată şi admisibilă în această procedură. Acest demers nu este efectuat excluziv «în scopul executării pedepsei» pronunţate de autorităţile străine, ci pentru a clarifica situaţia juridică a inculpatului, în sensul constatării pluralităţii de infracţiuni între faptele care au determinat condamnarea acestuia şi aplicarea pedepsei conform acestei situaţii. Prin urmare, s-a apreciat că cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 147 din Legea 302/2004 care reglementează recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, în vederea producerii de alte efecte decât cei al executării în regim de detenţie a pedepsei, precum şi a altor acte judiciare emise de autorităţile străine. Principalul motiv al solicitării procurorului de recunoaştere acestor hotărâri a fost cel al constatării săvârşirii faptelor din prezenta cauză în stare de recidivă. Nu este necesară dispunerea executării pedepselor pronunţate prin hotărârile recunoscute, executarea fiind un efect secundar al recunoaşterii şi care este guvernat de principiile stabilite de legea nr.302/2004 în acest domeniu. Ulterior recunoaşterii şi ca efect al acesteia, nu se va aplica regula concursului de infracţiuni, astfel încât să se adauge la pedeapsă, ci se vor stabili limitele de pedeapsă conform regulilor de la recidivă. Deci recunoaşterea nu va avea ca efect executarea celor două pedepse, ci lămurirea situaţiei juridice a inculpatului. Conform aliniatului 2 al articolului invocat, procurorul este îndreptăţit să solicite recunoaşterea hotărârilor în cadrul unui proces în curs. În această situaţie, nu a existat vreun impediment legal în a recunoaşte cele două hotărâri. Sentinţele pronunţate de autorităţile străine sunt definitive şi produc efect de la data rămânerii lor definitive şi nu de la data recunoaşterii de către instanţa română, astfel că nu vor fi aplicabile regulile concursului de infracţiuni”, se arată în documentul Curții de Apel Cluj.
Au cerut ani mai mulți și pentru Drăgan
În ceea ce îl privește pe Bogdan Drăgan, procurorii au solicitat majorarea pedepsei pentru infracţiunea de complicitate la introducerea în ţară de droguri de risc şi de mare risc sub forma participativi improprii , la 7 ani închisoare iar pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc şi de mare risc – de 5 ani închisoare, astfel că pedeapsa rezultantă ar fi ajuns undeva la circa 8 ani și 6 luni de închisoare.
“În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Drăgan Bogdan, reţinerea în favoarea acestuia a circumstanţelor atenuante, conform art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal a fost nelegală, deoarece judecătorul a făcut referire la circumstanţele personale ale inculpatului şi nu la împrejurări legate de faptă, existând astfel o contradicţie între motivare şi textul legal invocat. Mai mult decât atât, lipsa antecedentelor penale ale unei persoane a fost o stare de normalitate care nu poate determina reţinerea circumstanţei atenuante. De altfel, acest criteriu – persoana inculpatului, nu s-a regăsit în vreuna dintre situaţiile care pot conduce la reţinerea de circumstanţe atenuante, criteriul în cauză a fost precizat în lege şi se poate invoca şi reţine de instanţa de judecată cu ocazia aplicării altor instituţii de drept procesual penal”, și-au motivat cererea procurorii DIICOT.
De cealaltă parte, Căienar s-a declarat nevinovat și a cerut achitarea. În ce-l privește pe Drăgan, apelul i-a fost respinsă ca tardivă, acțiunea fiind ieșită din termenul legal de 10 zile.
Pedepse neschimbate, hotărârile instanțelor străine-recunoscute
Instanța clujeană a admis doar în parte apelul procurorilor, adică doar în ceea ce privește recunoaşterea pe cale incidentală a hotărârilor judecătoreşti de condamnare a lui Căienar pronunţate de autorităţile din Spania și Austria.
“(…) cu privire la apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism- Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud, se reține că o primă critică are ca obiect faptul că prima instanță nu a dat curs cererii de recunoaștere pe cale incidentală a hotărârilor judecătorești de condamnare a inculpatului Căienar Liviu pronunțate de autorități străine, invocându-se că în cauză este aplicabil art. 147 din Legea nr. 302/2004. alin. 2 al art. 147 prevede următoarele: Recunoașterea hotărârilor judecătorești străine, în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenție a pedepsei, se face și pe cale incidentală, în cadrul unui proces penal în curs, de către procuror, în faza de urmărire penală, sau de către instanța de judecată pe rolul căreia se află cauza spre soluționare. Potrivit alin. 3 al art. 147 din Legea nr. 302/2004: „Recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, în vederea deducerii perioadei executate în detenție pe teritoriul altui stat, se face dacă pedeapsa a fost executată în întregime sau a fost considerată ca fiind executată în statul străin, iar aceste aspecte au fost confirmate de statul străin, urmând a fi dedusă perioada executată efectiv.” În cauza de față, se constată că inculpatul Căienar Liviu a fost anterior condamnat prin Sentinţa penală nr. xxx/2017 din 28 septembrie 2017 de Judecătoria – Secţia Penală nr. 3 din Almeria, definitivă prin Decizia din 28 mai 2018 a Tribunalului Regional din Almeria la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de vot pasiv pe durata pedepsei, conform art. 56 Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de „furt cu forţa din case locuite”, prev. de art. 241 Cod penal (neîncepând executarea pedepsei) şi prin Sentinţa penală din 21.02.2018 pronunţată de Tribunalul de Land Salzburg din Austria în dosar nr. 063Hv 161/2017w la pedeapsa de 20 luni închisoare pentru infracţiunea de trafic de droguri prev. de art. 28a alin. 1 din Legea cu privire la droguri de risc, din care a fost liberat condiţionat la 21.02.2018 (…).
Prin urmare, raportat la data rămânerii definitive a acestor hotărâri, Curtea va constata că în mod eronat instanţa nu a dat curs cererii de recunoaştere pe cale incidentală a hotărârilor judecătoreşti de condamnare a acestuia pronunţate de autorităţile străine. Astfel, cererea de recunoaştere pe cale incidentală a hotărârilor judecătoreşti de condamnare a acestuia pronunţate de autorităţile străine este întemeiată şi admisibilă în această procedură. Acest demers nu este efectuat excluziv «în scopul executării pedepsei» pronunţate de autorităţile străine, ci pentru a clarifica situaţia juridică a inculpatului, în sensul constatării pluralităţii de infracţiuni între faptele care au determinat condamnarea acestuia şi aplicarea pedepsei conform acestei situaţii. Prin urmare, se constată că cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 147 al.2 din Legea 302/2004 care reglementează recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, în vederea producerii de alte efecte decât cele ale executării în regim de detenţie a pedepsei, precum şi a altor acte judiciare emise de autorităţile străine. Principalul motiv al solicitării procurorului de recunoaştere acestor hotărâri a fost cel al constatării săvârşirii faptelor din prezenta cauză în stare de recidivă. Nu este necesară dispunerea executării pedepselor pronunţate prin hotărârile recunoscute, executarea fiind un efect secundar al recunoaşterii şi care este guvernat de principiile stabilite de legea nr.302/2004 în acest domeniu. Ulterior recunoaşterii şi ca efect al acesteia, nu se va aplica regula concursului de infracţiuni, astfel încât să se adauge la pedeapsă, ci se vor stabili limitele de pedeapsă conform regulilor de la recidivă. Deci recunoaşterea nu va avea ca efect executarea celor două pedepse, ci lămurirea situaţiei juridice a inculpatului. Conform aliniatului 2 al articolului invocat, procurorul este îndreptăţit să solicite recunoaşterea hotărârilor în cadrul unui proces în curs. Sentinţele pronunţate de autorităţile străine sunt definitive şi produc efecte de la data rămânerii lor definitive şi nu de la data recunoaşterii de către instanţa română, astfel că nu vor fi aplicabile regulile concursului de infracţiuni, ci cele de la recidivă.
În concluzie, Curtea va admite apelul Parchetului şi în baza art. 147 al.2 din L.302/2004 va dispune recunoaşterea pe cale incidentală a Sentinţei penale nr. xx/2017 din 28 septembrie 2017 de Judecătoria – Secţia Penală nr. 3 din Almeria, definitivă prin Decizia din 28 mai 2018 a Tribunalului Regional din Almeria, prin care a fost condamnat inculpatul Căienar Liviu la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de vot pasiv pe durata pedepsei, conform art. 56 Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de „furt cu forţa din case locuite”, prev. de art. 241 Cod penal şi a Sentinţei penale din 21.02.2018 pronunţată de Tribunalul de Land Salzburg din Austria în dosar nr. 063Hv 161/2017w prin care a fost condamnat la pedeapsa de 20 luni închisoare pentru infracţiunea de trafic de droguri prev. de art. 28 alin. 1 din Legea cu privire la droguri de risc, condamnări ce atrag starea de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 41 C.pen.”, explică instanța clujeană în motivare.
