PDL: Restructurarea creditelor, o schemă tip Caritas lansată de Ponta-Voinea drept mită electorală

Promisiunile Guvernului USL privind restructurarea creditelor nu sunt decât vorbe în vânt. Practic, un nou joc de întrajutorare este promovat de Palatul Victoria. După schemele Caritas-FNI Vântu, Ponta-Voinea mituiesc doi ani, ca să fure USL în liniște în următorii patru. Prin promovarea acestor măsuri, Guvernul Ponta oferă pomeni electorale, chiar înainte de alegerile europarlamentare, începând cu 1 aprilie 2014.

  Aceasta este însă data de la care va intra în vigoare acciza de 7 eurocenţi pe carburant, a 35-a taxă nouă introdusă sau majorată de USL, care va fi suportată de toţi românii. Impactul negativ este cat se poate de evident si a fost exprimat de majoritatea patronatelor si a mediului de afaceri singurii in momentul de fata care pot sa realizeze o crestere economica sustenabila si noi locuri de munca dar , numai  daca sunt sprijiniti prin reducere de taxe si nu prin cresterea lor .

Guvernul Ponta încearcă să acopere acest nou bir vânzând blana ursului din pădure: îi trimite pe români să îşi prelungească creditul, ceea ce va duce în mod previzibil la scăderea ratelor, dobânda datorată băncilor urmând a fi însă achitată integral. Foarte probabil băncile vor aplică un comision de reeşalonare a creditelor, care va fi plătit tot de români. Executivul ne promite în schimb că, peste 2 ani, s-ar putea să impoziteze mai puţin munca celor care şi-au prelungit creditele. Le reamintesc domnilor Ponta şi Voinea că s-au angajat să scadă din septembrie impozitul pe muncă. Cu această promisiune ce s-a întâmplat?

 Măsura este discriminatorie pentru că se adresează românilor cu venituri sub medie şi cu credite cu întârzieri la plată sub 90 de zile. Ceilalţi sunt excluşi. Caracterul electoral al acestei promisiuni este evident prin faptul că de la această măsură sunt exceptaţi tocmai cei care sunt în cea mai disperată situaţie – cei care riscă să îşi piardă casa. Aceste facilităţi la creditele existente s-ar justifica doar în cazul celor care riscă să-şi piardă casa (cu condiţia să nu fie vorba de case de lux). Tocmai aceştia nu sunt beneficiarii schemei gândite de Guvern, ci aproape 1 milion de români cu drept de vot.

  Domnul Voinea a citit cărţile de economie despre teoria aşteptărilor raţionale, dar de când este la guvernare nu a mai apucat să citească şi studiile care o infirmă. Măsura USL este explicată de Ponta şi Voinea prin prisma teoriei aşteptărilor raţionale, potrivit căreia  înjumătăţirea principalului (dacă banca acceptă) va duce la creşterea consumului. Voinea nu a aflat însă că teoria a fost infirmată de realitate şi că s-a scris mult despre asta.

  Măsura USL va fi infirmată crunt de realitatea facturilor majorate de taxele USL, care absorb deja banii puţini ai românilor. În plus, românii cu venituri mici, ştiind că vor avea de plătit rate mai mult timp decât se angajaseră iniţial, nu se vor înghesui spre consum.

În loc să avem condiţii responsabile de creditare, în loc să avem salarii mai mari şi locuri de muncă, avem pomană electorală.

Mai mult guvernul nu poate sa impuna bancilor acest lucru , bancile fiind in mare parte cu capital privat si chiar strain . Fara acordul lor acest lucru nu se poate face si guvernul nu poate sa o ceara intr-un mod imperativ .

„Daca vrei sa ajuti un om , nu-i da peste sa manance , da-i o undita  si invata-l sa pescuiasca ” spune un proverb japonez .

 USL vrea o populaţie cu mâna întinsă la Guvern, nu o populaţie cu locuri de muncă şi care să câştige un salariu decent, cu care să-şi poată plăti creditele.

 Economia romaneasca  are nevoie de baze solide: mai puţine impozite şi taxe, stimularea muncii, reducerea CAS.