Spectrul de dreapta al scenei politice românesti este într-o continua reasezare fiind aglomerat de numeroase partide politice. Fostul prim-vicepresedinte al PLD Bihor, Calin Puia, declara ca majoritatea liberal democratilor bihoreni l-au urmat în PNL. Secretarul general al PD Bihor, Mircea Matei, sustine ca peste 50 de organizatii locale ale PLD au fuzionat cu PD-ul formând noul partid PD-L
Scena politica româneasca este plina de contradictii si de fenomene atipice. Renasterea sistemului democratic în România post-revolutionara a anului 1990, a însemnat un proces continuu de înfiintari sau disparitii de partide, fuziuni, comasari ori scindari de formatiuni politice. Toate acestea pe fondul unei migratii în masa, de la un partid la altul, a oamenilor politici lipsiti de sentimente doctrinare sau de apartenenta la un sistem de valori politice. O scena politica în care a contat mai putin doctrina, valorile sau principiile dupa care se identifica o formatiune politica. Conflictele politice duse pâna la nivelul de razboi personal între diferiti actori, setea de putere si dragostea fata de „ciolan” au prevalat în fata principiilor, doctrinei sau a valorilor pe care le regasim în orice manual de stiinte politice.
Stânga – dreapta
Dupa 18 ani de la revolutie, revolta sau lovitura de stat din decembrie 1989, scena politica româneasca pare a se aseza pe un fagas normal. Pragul electoral de 5% a realizat o selectie drastica a actorilor de pe scena politica. Astfel avem sase partide parlamentare. Pe stânga scenei politice regasim Partidul Social Democrat, considerat a fi cel mai mare partid românesc – mostenitorul aparatului de functionare al Partidului Comunist, iar pe esicherul dreptei avem PD-L si PNL. La modul teoretic un Partid Conservator ar trebui sa se situeze la dreapta spectrului politic, însa fostii umanisti (care se defineau pâna mai ieri social-liberali ?), rebotezati conservatori, au mari probleme cu scorul electoral care nu atinge pragul necesar de 5%. Unele surse acrediteaza o fuziune chiar între PNL si PC, conservatorii fiind afiliati la Partidul Liberalilor Europeni. Pe scena politica parlamentara mai avem un partid care se autodefineste ca având o doctrina „nationalista” – PRM, ce a atins un apogeu în anul 2000 (circa 20% din voturi), dar care la alegerile europarlamentare nu au mai reusit sa treaca pragul electoral de 5%. PRM cu doctrina sa nationalista, caracterizata de unii analisti politici drept extremista, este plasat de presedintele Corneliu Vadim Tudor pe plaja de centru-stânga, promovând „nationalismul luminat”. UDMR nu este un partid care se identifica printr-o doctrina. Este o formatiune politica etnica cu personalitati cu viziuni liberale, social democrate sau conservatoare. Totusi, în Parlamentul European, udemeristii sunt afiliati dreptei, la Partidul Popular European alaturi de PD-L. La granita pragului electoral de 5% se mai afla si PNG-ul condus de Gigi Becali care se declara de dreapta considerând ca „stânga este a diavolului si a comunistilor”. Astfel, pe esicherul de dreapta avea o serie de partide ca: PD-L, PNL, PC si PNG, iar la stânga doar: PSD si PRM-ul, care este un pic atipic pentru clivajul dintre stânga si dreapta.
Partidul prezidential
Partidele se orienteaza în România si dupa considerente sentimentale sau resentimente. Ca atare, antibasescianismul poate fi considerat o adevarata doctrina care reuneste sub cupola sa partide de stânga si de dreapta: PSD, PNL, PC, PRM si chiar UDMR. Fractiunea desprinsa din PNL, condusa de fostul premier al anilor de dupa 1990 – Theodor Stolojan, transformata în PLD (peste 6% la alegerile europarlamentare) s-a contopit cu partidul de suflet care a dat pe presedintele Traian Basescu. Manifestarile pro si anti prezidentiale s-au dezlantuit odata cu demersul de suspendare al sefului statului din primavara anului trecut. Atunci s-a încetatenit si celebra coalitie transpartinica a celor 322 de parlamentari care au votat pentru suspendarea din functie a sefului statului. O coalitie care nu tinea seama de vreo definire doctrinara.
Alegerile europarlamentare au reasezat scena politica din punctul de vedere al greutatii si importantei partidelor. Pentru prima data un partid politic – PD-ul – obtinea un scor electoral mai mare decât PSD. Democratii obtineau însa un procent (sub 30%) cu mult inferior predictiilor oferite de sondajele de opinie (peste 40%). Una din surprize a fost PLD-ul condus de Theodor Stolojan, un partid pe a carui act de înfiintare cerneala nu se uscase de nici un an de zile. Liberal democratii au obtinut peste 6% din voturi. Pe fondul unor comentarii care acreditau ideea ca o parte din electoratul PD a votat PLD, liderii celor doua partide au pus de o fuziune prin comasare peste noapte. Adica din doua partide, PD si PLD, trebuia sa rezulte un al treilea partid – PD-L. Numai ca în politica nu functioneaza aritmetica clasica pe care am învatat-o în scoala primara. De exemplu în politica, 5 plus 2 nu face întotdeauna 7, poate sa faca 5,5, ori 6 sau în unele cazuri, chiar 4.
Fuziune sau disolutie?
Puia Calin, ex-prim vicepresedinte PLD Bihor sustine ca peste 500 de fosti liberali democrati l-au urmat în PNL. „Este vorba de fosti membri liberali, dar si de liberali democrati care nu au mai fost membrii niciunui partid politic… Eu nu stiu cu ce membrii a facut domnul Gavril Grebenisan (ex-presedintele PLD Bihor – n.red.) fuziunea cu Partidul Democrat. Pe hârtie existau circa 1200 de membri ai PLD. Eu am mers la PNL cu peste 500 dintre colegi si aceasta reprezinta doar primul val, într-o saptamâna sau doua o sa mai fie înca vreo 300 de membri… Am auzit anumite declaratii ale unor asa-zisi lideri ai PLD, ca aceasta fuziune cu PD-ul s-a facut cu spuma membrilor PLD. Ramâne de vazut daca aceea spuma este o spuma veritabila sau sunt doar aburii de la spuma, sa zicem asa. … În alta ordine de idei ne-a deranjat faptul ca fuziunea dintre PD si PLD s-a realizat fara sa fim consultati. Pur si simplu am aflat de la televizor, asa peste noapte… Domnul Cornel Popa (presedintele PNL Bihor – n. red) ne-a primit în PNL foarte bine, fara niciun repros si fiind bucuros de revenirea noastra”, sustine fostul numar doi din cadrul PLD Bihor.
Daca ar fi sa acreditam aceasta idee, PLD Bihor ar fi suferit un adevarat proces de disolutie înaintea contopirii cu PD-ul.
Versiunea lui Matei
Pe de alta parte, secretarul general al PD Bihor, Mircea Matei, are bineânteles o alta versiune. „Fuziunea dintre PD si PLD s-a încheiat pe data de 31 ianuarie. Acest proces a avut loc în circa 50 de organizatii locale, aproximativ jumatate din localitatile judetului, unde liberal democratii au avut structuri politice constituite. Nu am avut parte de plecari din partid, din PD-L sau din PD. Dupa câte stiu eu, domnul Puia Calin a fost exclus din PLD în data de 14 decembrie pentru sabotarea campaniei electorale a liberal democratilor. Deci domnul Puia Calin a plecat la PNL ca un om apolitic, independent, fara sa fie membrul vreunui partid politic. Nu stiu sa fi trecut 500 de membri PLD la PNL. Daca s-a întâmplat acest lucru înseamna ca domnul Cornel Popa si PNL Bihor si-au dublat numarul de membri de partid. Dupa informatiile mele, PLD Oradea avea circa 460 de membri, iar la nivel de judet erau aproximativ 2500… Partidul Democrat are în municipiul Oradea cam 1600 de membri, iar la nivel judetean aproximativ 10.000 de persoane… Oricum, pe baza unei noi legi, fiecare partid va trebui sa detina un registru informatic national si local pentru identificarea bazei de membri. O sa facem o noua trecere în revista a membrilor nostri si atunci vom sti cifra exacta. S-ar putea ca dupa noua baza de date numarul de membri sa scada, dupa care sa creasca progresiv”.
„Fii ratacitori”
Zestrea PLD s-a împartit între PD si PNL. Fuziunea dintre PD si PLD a dus la tensiuni sau la defectari în mai multe judete din tara. Simtindu-se tradati de contopirea în PD si de pierderea identitatii liberale, mai multi liberal democrati s-au reîntors ca niste adevarati „fii ratacitori” în partidul condus de premierul Calin Popescu Tariceanu. Liberalii i-au primit cu bratele deschise.
Liberali luati în derâdere
„Nu stiu sa fi trecut 500 de membri PLD la PNL. Daca s-a întâmplat acest lucru înseamna ca domnul Cornel Popa si PNL Bihor si-au dublat numarul de membri de partid” – se amuza secretarul general al PD Bihor, Mircea Matei.
Spuma sau baloane de sapun
„Am auzit anumite declaratii ale unor asa-zisi lideri ai PLD Bihor ca aceasta fuziune cu PD-ul s-a facut cu spuma membrilor PLD. Ramâne de vazut daca aceea spuma este o spuma veritabila sau sunt doar aburii de la spuma, ca sa zicem asa” – sustine ex-prim vicepresedintele PLD Bihor, Calin Puia.
Daniel Meze
