Pavel Sângeorzan, găsit vinovat că a construit ilegal un imobil, achitat de Judecătoria Năsăud! Instanța: “Gradul de pericol social al faptei s-a diminuat”

Omul de afaceri Pavel Sângeorzan a fost achitat de magistrații de la Judecătoria Năsăud, după ce în urmă cu trei ani conducerea Primăriei Telciu a depus plângere penală împotriva acestuia din cauză că a construit ilegal pe raza comunei un imobil în care urma să funcționeze un magazin Pepco. Asta ca să nu mai vorbim de faptul că tot primăria a cerut și în instanța de civil ca Sângeorzan să fie obligat să demoleze construcția ilegală. Aceeași administrație locală l-a iertat și i-a eliberat mai apoi autorizație de construire, de spaimă cică să nu plece investitorul. Așa că, afaceristul a rămas cu construcția și a scăpat și de acuzații. Și este o situație de “win-win”, adică toată lumea câștigă: Sângeorzan – bani din chiriile achitate de Pepco, iar primăria ceva mărunțiș la bugetul local.

Pavel Sângeorzan a fost dat în judecată de Primăria Telciu în septembrie 2021, din cauză că a construit ilegal un imobil în comună, fără să aibă autorizație de construire, ci doar un certificat de urbanism obținut în iunie, administrația locală cerând judecătorilor să îl oblige pe afacerist să demoleze imobilul.

Administrația locală nu i-a eliberat autorizație, întrucât construcția nu se încadra în prevederile Planului de Urbanism General (PUG) al comunei și nici cu ale Regulamentului Local de Urbanism (RLU).

Amenda, praf în ochi

Cu două luni mai devreme de a fi dat în judecată, respectiv în luna iulie, afaceristul a fost amendat de administrația locală cu doar 1.000 de lei, adică minimul cât poate fi dat (amenda maximă este de 10.000 lei), și s-a dispus stoparea lucrărilor și desființarea construcției.

Concret, Sângeorzan s-a apucat de construit imediat după ce a obținut certificatul de urbanism, fără să mai aștepte și eliberarea autorizației de construire.

Deși a primit amenda “zdravănă”, Sângeorzan a dat cu flit primăriei, a plătit-o fără comentarii și și-a continuat construcția, așa fără autorizație. Drept urmare, primăria l-a dat în judecată și i-a făcut și plângere penală, motiv pentru care procurorii din Năsăud au demarat cercetări.

“La data de 19.07.2021 a fost emis Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 4388 de către subscrisa Comuna Telciu prin care pârâții Sângeorzan Pavel și Sângeorzan Ioana au fost sancționați contravențional cu amendă în cuantum de 1000 lei pentru următoarele fapte:

• În urma controlului efectuat în data de 19.07.2021 la șantierul din comun a Telciu, nr 552, jud. Bistrița-Năsăud, imobil care aparține pârâților, s-a constatat c ă este în curs de execuție o construcție (fundație de beton), fără a deține autorizație de construire conform legii.

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor anterior amintit, pe lângă amenda contravențională, s-a dispus și MĂSURA OPRIRII EXECUTĂRII ȘI DESFIINȚAREA ACESTORA, cu mențiunea că ACESTE LUCRĂRI NU SE ÎNCADREAZĂ NICI ÎN PLANUL URBANISTIC GENERAL ȘI NICI ÎN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AL UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE COMUNA TELCIU”, au notat reprezentanții administrației locale în cererea de chemare în judecată.

Evident, afaceristul a atacat sentința cu apel, la Tribunalul Bistrița-Năsăud. Numai că, surpriză! La circa o lună după ce instanța năsăudeană a pronunțat sentința, Primăria Telciu i-a emis lui Sângeorzan autorizația de construire. Asta după ce, în decembrie 2022, deși se aflau în plin proces, administrația locală îi emisese afaceristului un nou certificat de urbanism, în baza căruia, acesta a obținut toate avizele necesare, plus proiectul de arhitectură necesar, dar și o expertiză tehnică care vine să arate că ceea ce a construit e în bună regulă. Totul în timp record, de circa 6 luni.

Mai mult, la apelul depus de Sângeorzan la Tribunalul Bistrița-Năsăud, Primăria Telciu a depus o întâmpinare, în care a cerut instanței să admită acțiunea afaceristului și să dispună schimbarea sentinței pronunțată de judecătorii năsăudeni. Ceea ce s-a și întâmplat la final, astfel că afaceristul a scăpat de o piatră de moară.

Cică avea acordul verbal al primarului

Sângeorzan a mai avut încă un hop de trecut, să scape și de dosarul penal, care a ajuns pe rolul instanței de judecată în septembrie 2022, la un an de la depunerea plângerii penale. Pe 1 ianuarie 2023 a început judecata pe fond, care a mers foarte greu, ținând cont de faptul că dosarul nu era unul deloc complex.

Dar să vedem ce au notat procurorii în rechizitoriu, în urma cercetărilor efectuate la fața locului.

“Pe parcursul cercetărilor, organul de cercetare penală a dispus prin ordonanţele din data de 28.09.2021 şi prin ordonanţa 10.11.2021 cercetarea la faţa locului, iar în procesele verbale întocmite au fost descrise lucrările de construire realizate în continuare de către inculpaţi, în lipsa unei autorizaţii de construire, după ce a fost întocmit şi comunicat  procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 4388 din data de 19.07.2021 pe numele celor doi inculpaţi, lucrări realizate după dispunerea în mod legal de către organele competente, a opririi realizării acestora.

Din cuprinsul procesul verbal de cercetare la faţa locului din data de 28.09.2021 reiese faptul că, la acea dată, pe terenul deţinut de inculpaţii Sângeorzan Pavel şi Sângeorzan Ioana, din centrul localităţii Telciu, nr. administrativ (…), înscris în CF 30038 Telciu, categoria de folosinţă curţi construcţii în suprafaţă de 493 mp şi teren arabil în suprafaţă de 449 mp, era în curs de execuţie o construcţie formată din fundație, parter, placă beton şi etajul 1 ( care nu avea pereţii finalizaţi).

Din cauza lucrărilor existente, a materialelor depozitate în zona fundaţiei, a săpăturilor existente pe teren, nu s-au putut efectua măsurători cu ruleta metrică, însă s-au numărat cărămiziu zidite,  de pe 2 laturi şi s-a folosit o cărămidă ca etalon, astfel că s-a putut realiza un calcul aproximativ, construcţia  având o lungime de aproximativ 36 m şi o lăţime de 942 mp.

Din cuprinsul procesului-verbal  de cercetare la faţa locului din data de 10.11.2021 reiese faptul că la data efectuării cercetării la faţa locului, partea de construcţie era finalizată, efectuându-se lucrări în continuare la partea de anvelopare a faţadei, respectiv părţile laterale şi spate”, a reținut instanța din rechizitoriul întocmit de procurori.

Toate aspectele amintite mai sus au fost confirmate și de martorii audiați în cauză.

În fața procurorilor, Pavel Sângeorzan nu a negat că a construit fără autorizație, însă a declarat că a făcut asta deoarece avea acordul verbal primarului Sever Mureșan și, în plus, nu a citit conținutul procesului verbal de constatare a contravenției, el subliniind că a fost presat de data scadentă de finalizare a construcției, așa cum s-a înțeles cu cei de la Pepco, 1 noiembrie 2021, când trebuia să predea spațiul de la parterul imobilului, fiindcă altfel risca să suporte o penalizare de 800 de euro pe zi.

Instanța: Fapta reţinută în sarcina inculpatului există

Instanța a avut nevoie de un an și jumătate până să pronunțe sentința. Deși instanța a ajuns la concluzia că Sângeorzan se face vinovat de acuzațiile aduse de procurori, la final l-a achitat pe acesta, întrucât “gradul de pericol social al faptei” comise de Pavel Sângeorzan “s-a diminuat, iar inculpatul a putut să îşi îndrepte comportamentul antisocial, astfel încât sancţionarea inculpatului nu se mai impune cu aceeaşi severitate cum s-ar fi impus la un moment mai apropiat săvârşirii faptei”.

“Din ansamblul materialului probator administrat în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt prezentată şi în rechizitoriu, cu aceasta fiind de acord şi inculpatul care a declarat expres în cursul urmăririi penale că recunoaşte starea de fapt reţinută, arătând motivele pentru care a fost nevoit să continue lucrările.

Apărarea inculpatului în sensul că fapta nu există, întrucât imediat după sancţionarea sa contravenţională lucrările au fost sistate, s-a demolat vechea fundaţie din beton şi s-a construit altă fundaţie, nu poate fi primită, din probele administrate rezultând în mod cert că inculpatul a continuat executarea lucrărilor până cel puţin în luna noiembrie 2021, astfel cum rezultă din procesele verbale de cercetare la faţa locului (…), aspecte care se coroborează cu memoriul tehnic întocmit de noul expert (…) în cursul lunii noiembrie 2021 (…).

(…) ansamblului probator face dovada deplină a faptei reţinute în sarcina inculpatului, fiind aptă să răstoarne prezumţia de nevinovăţie, acuzaţiile în materie penală formulate prin actul de sesizare al instanţei fiind astfel dovedite.

Având în vedere starea de fapt mai sus reţinută, instanţa constată că în drept, fapta inculpatului Sângeorzan Pavel, care în lipsa unei autorizaţii legale de construire, a dispus continuarea executării lucrărilor de construire, la imobilul construcţie spaţiu comercial, cu regim de înălţime P+1E  din localitatea Telciu, (…), realizat pe terenul înscris în CF 30038 Telciu, categoria de folosinţă curţi construcţii în suprafaţă de 493 mp şi teren arabil în suprafaţă de 449 mp, care aparţine inculpaţilor Sângeorzan Pavel şi Sângeorzan Ioana, deşi prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr.4388 din data de 19.07.2021, organele de control din cadrul UAT Comuna Telciu au dispus şi i-au comunicat obligaţia de a opri executarea lucrărilor de construire,  întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 24 lit. b) din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Elementul material al laturii obiective constă în acţiunea de a continua o lucrare în legătură cu care există o decizie de încetare emisă de un organ cu atribuţii în domeniul construcţiilor.

Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru valoarea socială protejată, iar legătura de cauzalitate rezultă din simpla comitere a elementului material.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa apreciază că inculpatul a acţionat cu intenţie directă, în forma prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. b din Cod procedură penală, acesta realizând consecinţele faptelor sale şi urmărind producerea lor prin comiterea infracţiunii.

Aşadar, instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta reţinută în sarcina inculpatului există, a fost săvârşită de către inculpat şi constituie infracţiune.

Individualizarea pedepsei şi modalitatea de executare:

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Analizând materialul probator administrat in cauză, instanţa constată că infracţiunile deduse judecăţii prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura şi urmările produse, mijloacele folosite modul şi împrejurările în care au fost comise, motivul şi scopul urmărit şi apreciază că în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii şi eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunilor (în prezent s-a eliberat autorizaţie de construire, imobilul fiind înscris în cartea funciară, inculpatul intrând în legalitate, astfel că situaţia a fost rezolvată) precum şi de posibilităţilor sale de îndreptare, aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

Având în vedere circumstanţele concrete în care a fost săvârşită fapta de către inculpat, instanţa apreciază faptul că, adoptarea unei soluţii de renunţare la aplicarea pedepsei şi aplicarea unui avertisment, atragerea atenţiei asupra conduitei sale viitoare, precum şi asupra consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni, este suficientă pentru reeducarea şi coerciţia inculpatului, în cauză nefiind oportună stabilirea unei pedepse.

(…) de ansamblu a materialului probator administrat în cauză relevă că sunt îndeplinite condiţiile subiective şi obiective prevăzute de art. 80 Cod penal pentru a se dispune renunţarea la aplicarea pedepsei.

Astfel, cu privire la condiţiile obiective, instanţa constată că:

a) pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea prevăzută de 24 lit. b din Legea 50/1991, este închisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amendă; aşadar, maximul special al pedepsei închisorii prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită de inculpat nu depăşeşte limita de 5 ani închisoare prevăzută de art. 80 alin. (2) lit. d) Cod penal;

b) infracţiunea săvârşită are o gravitate redusă in concreto, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit. În acest sens, instanţa reţine că, fapta săvârşită de inculpat nu prezintă particularităţi care să îi atribuie un caracter grav, lucrările efectuate la imobil după dispunerea sistării acestora de către organele de control au fost remediate prin efectuarea demersurilor de intrare în legalitate în vederea eliberării autorizaţiei de construire pentru lucrările executate la imobil.

Totodată, instanţa constată că, de la data săvârşirii faptei a trecut o perioadă importantă de timp (mai mult de trei ani), în care gradul de pericol social al faptei s-a diminuat, iar inculpatul a putut să îşi îndrepte comportamentul antisocial, astfel încât sancţionarea inculpatului nu se mai impune cu aceeaşi severitate cum s-ar fi impus la un moment mai apropiat săvârşirii faptei.

Cu privire la condiţiile subiective instanţa constată că:

a) inculpatul nu a fost anterior condamnat printr-o hotărâre definitivă, astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar;

b) inculpatul nu a beneficiat în ultimii 2 ani anteriori datei comiterii faptei de dispoziţiile privind renunţarea la aplicarea pedepsei;

c) inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată şi nici nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală. Chiar dacă în cursul urmăririi penale a recunoscut starea de fapt cu privire la acuzaţia adusă, acesta nu a uzat de procedura simplificată în cursul judecăţii, dar s-a prezentat la toate chemările organelor judiciare în vederea audierii sale.

Relativ la persoana inculpatului, instanţa reţine că acesta este în vârstă de 73 ani, căsătorit, studii superioare, ocupaţia: administrator în cadrul SC Sălăuța SRL, situaţia militară satisfăcută, grad caporal.

Față de aceste considerente, instanţa, în baza art. 24 lit. b din Legea 50/1991, cu aplicarea art. 396 alin. 3 Cod procedură penală şi art. 80 Cod penal, va renunţa la aplicarea pedepsei faţă de inculpatul Sângeorzan Pavel, pentru săvârşirea infracţiunii de continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 24 lit. b din Legea 50/1991.

În baza art. 81 Cod penal, va aplica inculpatului un avertisment, atrăgându-i acesteia atenţia cu privire la motivele de fapt care au determinat renunţarea la aplicarea pedepsei şi cu privire la conduita sa viitoare, în sensul de a nu mai comite alte infracţiuni precum şi asupra consecinţelor la care se expune dacă va mai săvârşi alte infracţiuni, putându-se dispune o condamnare, fără posibilitatea stabilirii unei alte renunţări la aplicarea pedepsei”, se arată în motivarea sentinței Judecătoriei Năsăud.