O firmă din Bistrița este obligată să restituie 27.000 lei, plus dobânzile și penalitățile aferente, Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bistrița-Năsăud (AJOFM BN), după ce în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2022 a beneficiat de subvenționarea salariului unui “angajat” în vârstă de peste 45 de ani, care la data angajării, în decembrie 2020, era șomer. Numai că la circa 3 luni de la angajare, persoana respectivă a primit decizia de pensionare, cu stabilirea drepturilor începând cu august 2020. În urma unui control efectuat de AJOFM BN s-a descoperit neregula, și chiar mai mult: “șomerul” era chiar administratorul și asociatul unic al firmei în cauză.
Firma în cauză se numește Steelo Buildings și aparține Mariei Leana Taloș, soția fostului vicepreședinte al CJ BN din perioada 2000-2004, țărănistul Mircea Taloș, ea fiind cea care s-a angajat la firma proprie pentru a obține de la AJOFM subvenționarea salariului. În 2020 a încercat să se pensioneze anticipat, însă cum a primit decizie nefavorabilă, a recurs la un artificiu: s-a înregistrat în evidențele AJOFM ca șomer neîndemnizat, apoi s-a angajat la firma proprie, iar ulterior a cerut la AJOFM subvenționarea salariului. Însă, tot în 2020 a cerut la un moment dat și pensionarea la limită de vârstă, decizia favorabilă primind-o abia în 2021, dar cu drepturile aferente începând cu august 2020, dată la care figura deja ca șomer neîndemnizat. Deși era obligată să anunțe AJOFM și să renunțe la subvenție, doamna Taloș a tăcut mâlc timp de mai bine de un an. Numai că instituția a descoperit neregula și a cerut returnarea banilor.
Decizia AJOFM BN, de returnare a banilor, a venit în luna mai 2022, în baza a doua procese verbale de control din aprilie același an. Cum firma nu a fost de acord cu actele respective, a cerut anularea acestora, în instanță, ca netemeinice și nelegale.
Spune că a respectat condițiile
În cererea de chemare în judecată, firma a arătat că a respectat obligaţiile asumate prin convenţia încheiată sub nr. 28/25.01.2021, respectiv nu a concediat angajatul, a îndeplinit dispoziţiile art. 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celelalte dispoziţii legale în aplicarea acestui articol şi acordarea măsurii de stimulare. De asemenea, a arătat ca la momentul încheierii convenţiei au fost verificate îndeplinirea condiţiilor legale.
„Conform art. 60 alin. 6 din HG nr. 174/2002, pentru luna pentru care angajatorii nu depun documentele prevăzute la alin. (5) până la expirarea termenului prevăzut de lege pentru depunerea declaraţiei lunare privind evidenţa nominală a asiguraților şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj aferente lunii respective sau le completează altfel decât potrivit prevederilor legale ori cu date eronate, măsurile de stimulare prevăzute la art. 85 din lege nu se acordă. Reclamanta a depus întocmai documentele solicitate în termenul legal, aspect ce rezulta din cuprinsul procesului verbal contestat. Potrivit art. 1270 C.civ., (1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante; (2) Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege”, a precizat firma în documentul depus la instanță.
AJOFM a descoperit fenta: patroana șomeră devenise pensionară
De cealaltă parte, AJOFM BN a arătat că, pe 24 decembrie 2020, firma reclamantă a solicitat încheierea unei convenţii conform art. 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, pentru subvenționarea unei persoane – șomer în vârstă de peste 45 de ani – încadrată în muncă pe durată nedeterminată cu contract individual de muncă încheiat în data de 22.12.2020, iar potrivit legii „Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinţi unici susținători ai familiilor monoparentale, şomeri de lungă durată sau tineri NEET primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni”. Totodată, agenția bistrițeană a precizat că la dosar, firma a depus la acea dată toate actele necesare, motiv pentru care a fost aprobat prin încheierea Convenției Convenţiei nr.28/25.01.2021, fiind stabilite de asemenea, drepturile și obligațiile aferente părților, conform legii. Conform respectivei convenții, AJOFM a plătit, în perioada 25.01.2021 – 24.01 2022, 2.250 lei în fiecare lună, rezultând astfel o plată totală de 27.000 lei.
În luna aprilie 2022, unul dintre angajații AJOFM BN, expert de implementare în proiect, în urma verificării bazei de date a Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale (aplicaţia OPIPISA instalată în anul 2022), a constatat că persoana pe care Steelo Buildings a angajat-o în decembrie 2020 și pentru care a solicitat subvenție conform legii, a avut statut de pensionar în plată pe toată durata derulării convenţiei, motiv pentru care s-a întocmit un referat către Corpul de control în vederea efectuării unui control de specialitate, potrivit normelor legale, și pentru recuperarea sumelor plătite nelegal.
AJOFM a explicat faptul că, în urma controlului inopinat efectuat la firmă, s-a constatat că, persoana angajată în decembrie 2020, adică doamna Taloș, a demisionat în data de 1 februarie 2022, deci imediat după convenția a ajuns la final, în acest fel nefiind respectat termenul de menținere a raporturilor de muncă pe o perioadă de 18 luni. În plus, agenția bistrițeană a mai descoperit că doamna Taloș a avut și calitatea de pensionar pe toată perioada convenției, “începând cu 31.08.2020 în baza Deciziei pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă nr. (…) din 04.03.2021 cu stabilirea drepturilor din data de 31.08.2020 și plata drepturilor tot cu 31.08.2020, fapt ce rezultă din extrasul CNPAS din 20.04.2022 – anexa 2 la PV”. Ba mai mult, a mai arătat AJOFM BN, Maria Leana Taloș deținea și o decizie respingere a pensiei anticipate parțiale din data de 02.10.2020, care este anterioară celei de stabilire şi care nu a produs nici un efect.
Deoarece Societatea reclamantă Steelo Buildings SRL a beneficiat de subvenționarea locului de muncă, conform art.85 din Legea nr.76/2002 pentru doamna Taloș Maria Leana, pentru toată perioada aferentă convenţiei nr.28/25.01.2021 (25.01.2021 – 24.01.2022), încheiată în cadrul Proiectului PROACCES 3, s-a creat un debit de 27.000 lei aferent acestei perioade, sumă defalcată cu plăţile lunare şi cu ordinele de plată lunare în pagina nr.8 din procesul verbal de control, precum şi în anexa nr. 18 la PV. La acest debit a fost calculată dobânda dislocată în valoare de 1.168 lei şi penalităţi de întârziere în valoare de 586 lei conform art. 73 din Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice.
Convenţia nr. 28/25.01.2021 a fost încheiată în cadrul Proiectului PROACCES 3 – Stimularea mobilității și subvenționarea locurilor de muncă pentru şomeri – POCU/888/3/13 – ID 142803, proiect finanțat din Fondul Social European, iar finanţarea de 2.250 lei lunar o perioadă de 12 luni, măsură de stimulare a ocupării forţei de muncă s-a realizat conform Anexei nr. 18 la PV (85% fonduri europene nerambursabile şi 15% contribuţie naţională proprie).
Debitul în sumă de 27.000 lei a fost creat de reclamantă deoarece au fost încălcate următoarele prevederi şi dispoziţii legale: clauzele asumate prin convenţia nr. 28-25.01.2021, art. 5 punctul IV lit. a) şi lit. c) din Legea nr. 76/2002 (definiţia șomerului); dispoziţiile art. 56 alin.1 lit. c) din Codul muncii şi dispoziţiile art. 60 alin. 6) din HG nr. 174/2002 (normele de aplicare a Legii nr. 76/2002).
Referitor la Punctul 2 litera e) din Convenţia nr. 28/25.01.2021 conform căruia angajatorul se obligă să comunice agenției orice modificare a condiţiilor care au condus la încheierea convenţiei. Conform acestei obligaţii asumate condiţiile de acordare trebuiau menținute pe toată perioada de finanţare a locului de muncă, a înţeles că, angajatorul care în acest caz se identifică cu angajatul, avea obligaţia legală să procedeze la încetarea contractului de muncă al angajatei în data de 04.03.2021, dată la care d-na Taloș a primit Decizia CNPAS pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă nr. 156231/04.03.2021, cu stabilirea şi plata drepturilor din data de 31.08.2020 şi să comunice de urgenţă către AJOFM BN, încetarea contractului de muncă, aşa cum și-a asumat prin convenţie. Dacă ar fi procedat astfel, suma care trebuia restituită era una infimă (luna ianuarie 2021 s-a achitat în luna martie 2021), iar angajatorul nu avea de achitat nici dobânzi și penalităţi de întârziere. Deoarece nu a înştiinţat agenția, iar pârâta nu a avut posibilitatea de verificare, este obligată să restituie sumele stabilite prin actul de control deoarece calitatea de șomer este incompatibilă cu calitatea de pensionar, iar o persoană nu poate beneficia de două măsuri de protecţie socială.
Referitor la calitatea de șomer definită de art. 5 punctul IV lit. a) si lit. c) din 1 Legea nr. 76/2002- Șomer este persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare;
c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activităţii autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru șomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare (500 lei). Condiţia principală pentru care reclamanta a beneficiat de subvenție a fost statutul de șomer la data angajării precum şi lipsa calităţii de pensionar şi faptul că nu realiza nici un fel de venit, iar din activităţi autorizate, cum este dânsa administrator de firmă, nu avea dreptul să realizeze venituri mai mari de 500 lei. Beneficiind retroactiv de indemnizaţia de pensionar, a arătat că reclamanta a pierdut dreptul de subvenție deoarece în speţă șomerul este pensionar cu drepturi depline. Statutul de șomer a fost anulat prin dobândirea calităţii de pensionar cu drepturi depline retroactiv, anterior înregistrării în evidenţele AJOFM BN ca șomer neîndemnizat şi doar angajatorii care încadrează în muncă şomeri beneficiază de stimularea ocupării forţei de muncă conform art. 85 din Legea nr. 76/2002. Deși în data de 16.12.2020 d-na Taloș Maria Leana a declarat că nu realizează venituri mai mari de 500 lei lunar, a încasat retroactiv venituri din pensie pentru limită de vârstă în sumă de 1.087 lei, începând cu data de 31.08.2020”, a arătat AJOFM BN în documentul depus la instanță.
AJOFM BN: Nu a dat dovadă de bună credință
Totodată, AJOFM BN a mai arătat că, prin faptul că nu a comunicat în termenul legal că a devenit pensionară, continuând să încaseze salariul subvenționat, Maria Leana Taloș a dovedit că nu a fost de bună-credință.
“Referitor la dispoziţiile art. 56 alin. 1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 privind din Codul Muncii, care prevede:”(1) Contractul individual de muncă existent încetează de drept: c) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare…sau, cu caracter excepțional, pentru salariata care optează în scris pentru continuarea executării contractului individual de muncă, în termen de 30 de zile calendaristice anterior împlinirii condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la vârsta de 65 de ani; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parțiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidității de gradul I sau II”.
În sensul celor arătate este şi poziţia oficială a Ministerului Muncii şi Solidarității Sociale care, pentru a stabili o modalitate de lucru unitară a emis Adresa MMSS nr. 840/05.05.2022 (anexată prezentei) din care rezultă că: – luând în considerare faptul că în baza art. 56 alin. 1) lit. c) din Codul Muncii, contractul individual de muncă încetează prin efectul legii la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, a apreciat că angajatorii pot beneficia de prevederile art.85 din Legea nr. 76/2002 cu modificările şi completările ulterioare, până la îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare. În aceeaşi adresă se arată că, încetarea de drept a contractului individual de muncă, conform art. 56 alin. 1) lit. c) din C. Muncii, nu este determinată de o manifestare de voinţă a părţilor, ci are loc ca urmare a intervenirii unei situaţii de fapt prevăzute de lege, care nu mai permite continuarea raportului de muncă independent de voinţa: angajatorului sau angajatului. în această situaţie, conform art. 56 alin. 2) din Codul muncii, constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de muncă se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, şi se comunică persoanelor aflate în situaţiile, respective în termen de 5 zile lucrătoare.
Reclamanta prin doamna Taloș Maria Leana, nu a dat dovadă de bună credinţă, deoarece la data de 04.03.2021 când a intrat în posesia deciziei de pensionare cu plată retroactivă din 31.08.2020, nu a comunicat de îndată către AJOFM BN, modificarea condiţiilor care au condus la acordarea subvenției prin prisma calităţii de șomer, aşa cum s-a obligat. A menţionat că reclamanta a avut şi are în derulare mai multe convenţii încheiate cu AJOFM BN conform Legii 76/2002, pentru subvenționarea locurilor de muncă ale diferitelor categorii de persoane, motiv pentru care lunar este prezentă la sediul instituţiei, şi cunoaşte condiţiile de acordare a acestor fonduri”, a mai arătat AJOFM BN în documentul depus la instanță, precizând totodată că toate documentele lunare depuse de angajator care stau la baza plăților au fost întocmite cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Verificând actele depuse la dosar, la final instanța a dat dreptate AJOFM BN. Sentința a fost atacată de firma doamnei Taloș la Curtea de Apel Cluj, însă mult după termenul legal de 15 zile de la comunicare, astfel că instanța clujeană a respins acțiunea, în septembrie anul acesta, iar hotărârea Tribunalului Bistrița-Năsăud a rămas definitivă.
Ani de zile, firma a funcționat cu zero angajați
Steelo Buildings SRL a fost înființată de soții Taloș în 2012, la acea vreme având sediul în Beclean și obiect de activitate principală comerț cu ridicata al metalelor și minereurilor metalice. Prin 2016, sediul firmei este mutat la Piatra Fântânele, își schimbă activitatea în facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, iar Mircea Taloș iese din firmă, în locul său intrând fiul Mircea-Vlad, care însă renunță la scurt timp la părțile sociale în favoarea mamei. Trei ani mai târziu, firma își mută sediul în Bistrița, pe strada Lavandei, unde se află și acum, între timp fiind schimbat și obiectul de activitate în fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii.
Cifrele de afaceri înregistrate de firmă nu au fost deloc grozave de-a lungul anilor, iar până în 2016 inclusiv nu a avut niciun angajat. Apare unul în 2017, dar acesta dispare un an mai târziu.
În 2020, apare din nou un angajat, care conform celor descrise mai sus, era chiar proprietarul firmei, Maria Leana Taloș, care până în acel an a fost… șomeră…neîndemnizat. Un an mai târziu, respectiv în 2021, firma raportează 4 angajați, iar în 2022 doar 3, ținând cont că în februarie doamna Taloș a demisionat.
În ceea ce privește datele financiare, după ce s-a mutat în Bistrița, Steelo Buildings SRL a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de peste 247.000 lei, un profit de aproape 119.000 lei, dar și datorii de peste 586.000 lei. În 2020, cifra de afaceri raportată este de peste 362.000 lei, cu un profit de peste 288.000 lei și datorii de peste 650.000 lei. În 2021, cifra de afaceri scade nițel la circa 278.000 lei, iar profitul se micșorează și el la aproximativ 186.000 lei, în timp ce datoriile trec de 792.000 lei. Anul 2022 pare să fi fost rău tare, în condițiile în care la o cifră de afaceri de peste 335.000 lei, firma înregistrează pierderi de aproape 137.000 lei; datoriile au scăzut în schimb la circa 332.000 lei.
