Vasile Scurtu, bărbatul din Parva care în urmă cu trei ani a fost la un pas să calce intenționat cu mașina un polițist, care l-a prins la braconat, a fost condamnat recent la 5 ani și 2 luni de închisoare cu executare de Tribunalul Bistrița-Năsăud. Celălalt inculpat din dosar, Leon Scurtu, acuzat de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, a primit o pedeapsă de un an de închisoare sub supraveghere. Sentința nu este definitivă și a fost atacată la Curtea de Apel Cluj.

Într-o noapte din vara anului 2021, cei doi au dat nas în nas cu polițiștii care stăteau la pândă să prindă braconierii care se perindau în pădurile din zona comunei Parva. Aflați într-un autoturism de teren condus de Vasile Scurtu, au încercat să scape de oamenii legii care i-au somat să oprească, șoferul neținând cont că unul dintre polițiști se afla practic în mijlocul drumului și astfel risca să îl lovească în plin cu mașina.

Acuzat de tentativă de omor

Potrivit procurorilor, lui Vasile Scurtu, deținător în bună regulă a două arme de vânătoare, i s-a eliberat pe 9 iunie 2021 o autorizație de vânătoare individuală, pentru vânarea unui exemplar din specia căprior. Bărbatul a fost în două zile la vânătoare, însă niciun animal din specia în cauză nu i-a apărut în bătaia puștii, aceste aspect fiind menționate în autorizația de vânătoare.

Câteva zile mai târziu, pe 26 iunie 2021, seara, Vasile Scurtu a mers iar la vânătoare. Fiindcă autorizația primită la început de lună nu mai era valabilă, părveanul s-a înțeles cu paznicul de la Ocolul silvic din Telciu ca, în cazul în care vor întâmpina ceva probleme, acesta să dea fuguța la ei cu o autorizație de vânătoare valabilă.

În seara respectivă nu a mers însă singur, ci însoțit de Leon Scurtu – un angajat de-al său, șofer la firma sa de construcții cu sediul în Parva, care și el a fost anchetat și trimis în judecată pentru nerespectare regimului armelor și munițiilor.

Au stat la pândă câteva ore într-o pădure din zona muntelui Craia, dar fără succes, astfel că au decis să meargă spre casă. Au luat-o însă pe un alt drum decât cel pe care plecaseră la vânătoare. Numai că, în zona respectivă stăteau la pândă polițiștii care hotărâseră să pună mâna pe braconieri. Iar Vasile Scurtu și cei doi amici ai lui le-au ieșit în cale. Deși polițiștii au încercat să-l oprească pe Vasile, acesta a accelerat spre oamenii legii, fiind la un pas să îl lovească în plin pe unul dintre ei. În acele momente, polițiștii au tras focuri de armă spre cauciucurile mașinii conduse de Vasile Scurtu.

“(…) polițiștii au procedat la blocarea unui drum forestier care ducea către localitățile Rebra şi Parva cu ajutorul unui arbore căzut și au organizat pânde în vederea prinderii braconierilor.

Poliţiştii s-au constituit în două grupuri: primul coordonat de către şeful S.A.S., (…), a fost constituit din poliţiştii A.A., B.B. din cadrul S.A.S. și cu M.A. (persoana vătămată) din cadrul B.A.E.S.P., al doilea fiind constituit din comisar şef de poliţie (…), şeful Biroului Arme, Explozivi şi Substanțe Periculoase, agent şef adjunct de poliţie C.C. din cadrul B.A.E.S.P., agent principal de poliţie D.D. şi agent de poliţie E.E., ultimii din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale. Alţi doi poliţişti participanţi la acţiune, respectiv agentul şef de poliţie F.F. şi agentul principal de poliţie G.G., ambii din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale, se aflau într-un alt punct de observare situat mai departe.

În jurul orei 02:00 a datei de 27 iunie 2021, polițiștii au auzit zgomotul unei maşini care venea în aval, dar de pe un alt drum decât acela de unde se așteptau să apară braconierii. În această situație, un grup de lucrători de poliţie condus de şeful Serviciului pentru Acțiuni Speciale împreună cu poliţiştii A.A., B.B. și cu M.A. (persoana vătămată) s-au deplasat în întâmpinarea acelei mașini care venea dinspre amonte, timp în care restul echipei de poliţişti conduse de şeful Biroului Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase, au rămas în poziţia iniţială.

La scurt timp a apărut autoturismul marca Toyota Land Cruiser condus de inculpatul Scurtu Vasile, în dreapta acestuia aflându-se inculpatul Scurtu Leon care ținea în mână arma de vânătoare aparținând inculpatului Scurtu Vasile. Conform dispoziţiei date de martorul (…), şeful Serviciului pentru Acțiuni Speciale, acesta împreună cu lucrătorii de poliţie A.A., B.B. și M.A. (persoana vătămată) s-au poziţionat pe drumul forestier, în faţa maşinii care venea spre ei, doi fiind mai aproape de partea stângă a drumului şi ceilalţi doi fiind mai aproape de partea dreaptă a drumului. Drumul respectiv este un drum forestier neamenajat, foarte îngust, neexistând deci acostamente ori şanţuri, pe partea stângă a şoferului existând o pantă cu vegetaţie până în drum. Practic prin modul în care s-au poziţionat cei patru poliţişti ocupau toată lăţimea drumului, evident aceştia aşezându-se în aşa fel încât să blocheze drumul, să fie observată prezența lor de către conducătorul auto și astfel să descurajeze orice intenție a acestuia de a continua deplasarea, dar şi să poată să tragă cu armamentul din dotare în caz de nevoie. Cei patru polițiști care au blocat drumul au semnalizat cu lanternele în direcția autoturismului şi au strigat „Stai! Poliţia! Stai că trag!” S-a arătat că lucrătorii de poliţie A.A. și B.B. purtau veste antiglonţ cu inscripţia «POLIŢIA», de culoare albă, inscripţia fiind reflectorizantă. De asemenea, lucrătorii de poliţie din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale aveau caschete cu inscripţia «POLIŢIA», respectiv «SAS».

Inculpatul Scurtu Vasile rula cu viteză redusă din cauza stării proaste a drumului forestier și a observat prezența polițiștilor care constituiseră dispozitivul de blocare. Inițial inculpatul a avut un moment de surprindere, ezitând și intenționând să oprească, după care imediat a accelerat și a rulat cu autovehiculul pe aceeași direcție spre cei patru polițiști care blocau drumul. Observând că şoferul maşinii a accelerat și nu avea de gând să se supună somațiilor legale, lucrătorii de poliţie (….) s-au retras de o parte şi de alta a drumului forestier. Persoana vătămată M.A. a mai rămas în drum și a executat un foc de armă către autoturism, reușind în ultimul moment să se arunce în lateral și să evite să fie lovit de autoturism. Imediat martorii A.A. și B.B., precum și persoana vătămată au executat mai multe focuri cu armele din dotare spre roțile autoturismului. Martorul B.B. a observat că ocupantul locului dreapta față avea asupra sa o armă și le-a comunicat colegilor săi acest aspect observat de altfel și de martorul A.A., precum de persoana vătămată. De menționat că martorul A.A. a observat și că cea de-a treia persoană aflată pe bancheta din spate a mașinii avea asupra sa o armă.

Inculpatul Scurtu Vasile și-a continuat deplasarea pe drumul forestier cu o viteză excesivă către locul unde era amplasată a doua echipă de polițiști, ignorând solicitarea repetată a inculpatului Scurtu Leon de a opri și în aceste împrejurări o parte din polițiștii acestui grup au executat și ei foc asupra roților autoturismului. După ce a mai condus maşina o scurtă distanţă, inculpatul Scurtu Vasile a observat la lumina farurilor că drumul forestier era blocat și a virat pe un drum situat în partea stângă, dar a mai putut parcurge cu mașina doar câţiva zeci de metri până în locul în care drumul s-a terminat, fiind nevoit să oprească mașina”, au arătat procurorii în rechizitoriu.

Cum mașina avea cauciucurile varză, cei trei au coborât din autovehicul și au încercat să se facă nevăzuți. Până să plece, Vasile Scurtu i-a trimis două mesaje pe telefon, paznicului de vânătoare: “scrie autorizaţia” şi “m-a oprit poliţia”. Spre dimineață, l-a chemat pe același paznic să meargă să îl ia de pe drum.

Între timp însă, polițiștii au identificat proprietarul mașinii abandonate și ajunseseră și la domiciliul lui Vasile Scurtu. Ulterior, bărbatul a fost depistat și arestat preventiv pentru ultraj raportat la infracțiunea de tentativă de omor, măsură care a fost menținută câteva luni de zile, după care a fost dispus arestul la domiciliu, de care Scurtu a scăpat abia în decembrie 2023, când a fost plasat sub control judiciar, această măsură fiind prelungită ultima dată în septembrie anul acesta.

Condamnat cu executare

În timpul anchetei, Vasile Scurtu a susținut că nu a observat prezența polițiștilor pe drumul forestier și de aceea și-a continuat deplasarea, a reținut instanța, “aspect nereal, întrucât conducea mașina cu viteză redusă, avea geamul de la mașină deschis, la lumina farurilor mașinii vizibilitatea era foarte bună, cei patru polițiști ocupau toată lățimea drumului și au luminat și ei cu lanternele în direcția autoturismului, iar polițiștii din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale purtau și veste cu inscripții reflectorizante «POLIȚIA»”.

“În consecinţă era imposibil pentru inculpat să nu îi observe în drum pe polițiști, mai ales că iniţial a și redus viteza de deplasare.

Declarațiile celor patru polițiști combat susținerea inculpatului și se completează cu urmele identificate cu ocazia cercetării la fața locului. Totodată este imposibil ca inculpatul să nu fi auzit somațiile verbale ale polițiștilor, de vreme ce aceste somații au fost auzite clar de către ceilalți polițiști participanți aflați la o distanță mult mai mare, și chiar şi de către inculpatul Scurtu Leon, care era cu el în autoturism.

Mai mult decât atât, dacă inculpatul nu ar fi realizat prezenţa organelor de poliţie la faţa locului, nu ar fi fost nevoie să abandoneze maşina în grabă, lăsând-o cu radioul pornit şi cheile în contact, şi să se refugieze în pădure împreună cu inculpatul Scurtu Leon şi numitul Rus Dumitru. Motivul pentru care a procedat în maniera aceasta a fost tocmai faptul că şi-a dat seama că în fața autoturismului pe care îl conducea se aflau lucrători de poliție, dar temându-se pentru faptul că se deplasase în fondul de vânătoare fără a fi prezent paznicul de vânătoare, a ales să continue deplasarea cu orice risc, cu toate că în fața sa erau patru polițiști, pe care îi putea accidenta grav. În acest sens pledează faptul că inculpatul l-a apelat pe numitul J.I. și l-a rugat să îl ajute, inclusiv prin emiterea unei declarații mincinoase, lucru pe care acesta însă nu l-a făcut.

În acest sens este relatarea inculpatului Scurtu Leon, consemnată în raportul de evaluare a acestuia, referitor la cele întâmplate, respectiv că, «observând prezenţa poliţiştilor, conducătorul autovehiculului, Scurtu Vasile, a accelerat, a rulat cu o viteză excesivă înspre direcţia în care era poziţionat unul dintre lucrătorii de poliţie (care pentru a se salva de maşină a sărit într-o groapă) şi nu s-a supus solicitărilor de a opri, fapt confirmat şi de către colegul părţii vătămate, prezent la incident. Persoana supusă evaluării relatează că fiind toţi trei foarte speriaţi şi neştiind dacă poliţistul rănit mai este sau nu în viaţă au abandonat vehiculul în pădure, după care au fugit de la locul faptei, iar ulterior au apelat la sprijinul numitului J.I., căruia i-au solicitat să le emită autorizaţia de vânătoare şi să îi transporte la domiciliu»”, se arată în motivarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Faptul că Vasile Scurtu a accelerat mașina atunci când i-a văzut pe polițiști și rula pe un drum îngust, a pus în pericol viața polițistului care a încercat să-l oprească.

“ (…) în condiţiile în care observase prezenţa persoanei vătămate în faţa maşinii denotă faptul că a acceptat posibilitatea producerii rezultatului ireversibil, chiar dacă persoana vătămată nu a suferit leziuni care să îi pună în primejdie viaţa, fiind întrunite în consecinţă elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea gravă pentru care a fost acuzat”, precizează instanța în documentul citat, subliniind totodată că, deși poliţistul nu a fost rănit fizic – aspect care nu se datorează inculpatului, ci conduitei preventive a omului legii de a se feri din calea autoturismului – din probele administrate în cauză a rezultat că acesta şi-a deteriorat pantalonii pe care îi purta, ca urmare a acţiunii sale de a evita autoturismul, iar pe de altă parte a suferit o traumă psihică.

“Nu se poate susţine că persoana vătămată s-a pus singură în primejdie, întrucât organele de poliţie erau prezente la faţa locului pentru a controla existenţa unor activităţi infracţionale şi a solicita celor suspectaţi sau solicitaţi să se supună controlului şi verificărilor chiar la modul imperativ, prin blocarea accesului, inculpaţii având obligaţia să se supună acestor verificări. Poziţionarea persoanei vătămate şi a poliţiştilor s-a realizat în acea manieră pentru a fi vizibilă, pentru ca inculpatul, ca şi orice persoană care ar fi circulat pe drumul respectiv să conştientizeze că urmează să fie supusă unui control al autorităţilor.

Pe de altă parte, obligaţia oricărei persoane care se află la volanul unui autoturism este ca atunci când observă un potenţial pericol de a răni o altă persoană, să încerce să evite acea situaţie, să ocolească persoana respectivă, pentru a o proteja.

Faptul că ar fi fost trase focuri de armă nu are relevanţă în cauză, şi de altfel au fost trase după somaţii şi după ce autoturismul a depăşit grupurile de poliţişti; cu atât mai mult, auzind strigătele de avertisment şi focurile de armă, inculpatul ar fi trebuit să oprească maşina”, mai arată instanța.

La final, instanța l-a condamnat pe Scurtu Vasile la 5 ani și 2 luni de închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj raportat la infracțiunea de tentativă de omor, și pentru comiterea infracțiunii de braconaj.

A scăpat ieftin cu suspendare

Celălalt inculpat din dosar, Leon Scurtu, a fost acuzat de infracțiuni la regimul armelor și munițiilor pentru că, în timp ce se afla cu Vasile Scurtu în mașină, a ținut arma de vânătoare a acestuia pentru care nu avea permis de port-armă.

“Portul armei marca BLASER de către inculpatul Scurtu Leon s-a făcut fără drept, deoarece inculpatul nu deţinea permis de portarmă pentru această armă de vânătoare. În acest sens se au în vedere dispoziţiile art.10 alin.1 din Legea nr.295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor conform căruia „dreptul de procurare, de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armelor letale se dobândeşte de la data emiterii de către autorităţile competente a autorizaţiei de procurare a armei sau, după caz, a permisului de armă”.

În consecinţă, pentru a avea dreptul de a deţine şi purta arma marca BLASER, inculpatul Scurtu Leon trebuia să aibă permis pentru această armă, respectiv această armă să fie înscrisă în permisul de port-armă, nefiind suficient să aibă permis de port-armă pentru alte arme. Acest fapt rezultă din dispoziţiile art.23 alin.1 din Legea nr.295/2004 conform cărora «în funcţie de scopul pentru care a solicitat autorizarea procurării armei, autorităţile competente pot acorda solicitantului dreptul de deţinere sau, după caz, de port sau folosire a armei procurate, făcând menţiune, în mod expres, despre aceasta în conţinutul permisului de armă».

Mai mult, inculpatul Scurtu Leon, deşi putea să deţină un anumit tip de armă, în împrejurările ce constituie obiectul prezentului dosar nu avea acest drept, întrucât vânătoarea nu putea avea loc, nefiind întrunite condiţiile prevăzute de lege în acest sens (lipsa autorizaţiei de vânătoare). Aşadar, portul armei se desfăşura în afara cadrului legal. Deşi inculpatul nu a avut asupra sa arma cu intenţia directă de a comite infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, există însă intenţia sa indirectă, raportat la faptul că era conştient de conjunctura ilegală în care se afla, de faptul că acţiunea de vânătoare nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege, şi (mai ales că cunoştea dispoziţiile legale în acest sens, având autorizaţie asupra altei arme), că nu era permis ca să aibă arma inculpatului Scurtu Vasile asupra sa, neavând abilitare legală.

Periculozitatea ridicată a infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor rezultă din faptul că, pe lângă celelalte modalităţi alternative, a fost incriminat inclusiv portul unei arme, respectiv faptul că o persoană are asupra sa un astfel de obiect, susceptibil, în prezenta cauză, de a avea efect letal, mai ales că arma era încărcată”, se arată în motivarea tribunalului.

La final, Leon Scurtu a primit o condamnare de un an de închisoare sub supraveghere pe o perioadă de 2 ani, acesta fiind obligat să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității.

Sentința Tribunalului Bistrița-Năsăud nu este definitivă și a fost deja atacată de Vasile Scurtu, la Curtea de Apel Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.