Partidul Ardelenilor

Mişcarea înfiinţată de dirijorul Emil Aluaş îşi propune să obţină autonomia administrativă a Transilvaniei şi Banatului. Artistul întors de curând din Statele Unite a declarat în interviul acordat ziarului de limba maghiara Kronika că partidul nu doreşte dezmembrarea României, ci doreşte doar să acţioneze legal în interesul Transilvaniei. Partidul doreşte introducerea limbilor maghiară şi germană ca limbi oficiale alături de limba română, precum şi auto-guvernarea regională. Emil Aluaş este de părere că Trasilvania ar fi fost mai puţin afectată de criza economică dacă soarta provinciei ar fi fost în mâinile transilvănenilor. În schimb, cei de la Bucureşti iau decizii pentru întreaga ţară, deşi nu înţeleg cum funcţionează economia, a arătat în interviu dirijorul.
Emil Aluaş a explicat pentru Kronika că partidul său a început să fie activ în urmă cu un an şi jumătate, deşi ideea s-a născut încă din 1990. A spus că doreşte înfiinţarea acestui partid pentru simplul fapt că este ardelean şi consideră că o asemenea iniţiativă politică este necesară, dar lipseşte de pe scena românească. Partidul se poate baza acum pe mult mai mulţi susţinători şi deja a strâns semnături pentru a fi înregistrat în mod legal. Partidul Ardelenilor şi-a propus să participe la următoarele alegeri legislative şi a început deja să îşi înfiinţeze filiale pentru a-i aduce în acelaşi loc pe oamenii care gândesc la fel.
Întrebat dacă nu consideră că un partid regional ar fi o sursă de inegalităţi, Aluaş a explicat că Bucureştiul probabil nu este încântat de idee, dar Transilvania şi Banatul ar fi trecut mai uşor peste criză pe cont propriu, deci principiul egalităţii este bazat pe nivelul la care îl discutăm.

Trei limbi oficiale în Ardeal

Aluaş a subliniat că experienţele ardelenilor sunt diferite de ale celorlalţi români. Aici au convieţuit de sute de ani românii cu maghiarii şi germanii şi au alte valori, altă cultură şi o istorie diferită de ale celorlalţi locuitori ai ţării, arată acesta. Aluaş a povestit că şi Iuliu Maniu, Octavian Goga şi Alexandru Vaida Voievod au avut o iniţiativă pentru o formaţiune similară între cele două războaie mondiale, nemulţumiţi de politicile Bucureştiului de după Marea Unire.
Programul şi perspectiva Partidului Ardelenilor pentru Transilvania cuprinde introducerea a trei limbi oficiale: română, maghiară şi germană, autonomia regiunilor istorice, precum şi redirecţionarea a doar 7 procente din taxe către Bucureşti. Administraţia centrală va controla în continuare politicile externe şi cele monetare, dar problemele administrative vor rămâne pe mâna fiecărei regiuni. ”Nu dorim dezmembrarea ţării, dar credem că este în interesul fiecărei regiuni să-şi administreze singură problemele. Credem în propriile noastre puteri. Credem că în Transilvania şi Banat există profesionişti care să-i ajute pe cei 8 milioane de locuitori să treacă peste criză”, a declarat Aluaş.
Emil Aluaş a explicat că termenul de Ardeal a fost preferat celui de Transilvania pentru că este mai potrivit pentru această regiune pentru că şi Banatul şi Crişana vor să fie incluse. De asemenea, acesta a subliniat că oferta Partidului Ardelenilor este atrăgătoare pentru partidele maghiare pentru că acesta susţine guvernarea comună a românilor şi minorităţilor, fiecare având reprezentanţi în administraţie şi opţiunea de a-şi folosi propria limbă în relaţie cu autorităţile.

Competiţie pentru progres

Dirijorul clujean a insistat că este în interesul tuturor regiunilor să se auto-guverneze pentru că atunci ar exista o competiţie pentru progres. ”Cred că moldovenii şi oltenii trebuie să găsească de asemenea reţeta propriei prosperităţi. Traian Băsescu a ţinut de curând mai multe discursuri publice în care le-a spus oamenilor: nu vă aşteptaţi ca statul să vă rezolve problemele, luaţi-vă destinul în propriile mâini, fiţi solidari”, a declarat acesta.
Aluaş a povestit că în urmă cu un an, când au început organizarea partidului, existau mulţi sceptici. Dar acum, există o mare deschidere pentru această idee peste tot, mai ales în rândul antreprenorilor, a oamenilor de afaceri, care văd câţi bani sunt trimişi la Bucureşti şi câti vin înapoi. Cei care nu susţin ideea auto-guvernării sunt puţini, explică Aluaş, şi aceştia va trebui să se adapteze majorităţii din Ardeal.
“Am umblat mult prin lume şi am mai văzut asemenea partide şi pot spune că o astfel de mişcare duce ţara înainte, pentru că generează concurenţă între regiuni. Noi suntem o mişcare de orientare liberală, nu suntem conservatori şi considerăm că progresul este generat de competiţie”, a declarat Aluaş pentru Ziua de Cluj.
Partidul va încerca să se înregistreze la Tribunalul Bucureşti şi speră să fie pregătiţi pentru a candida la alegerile legislative din 2012, deşi încă nu se ştie ce fel de parlament vom avea – unicameral sau bicameral. Dar deocamdată sunt pregătiţi să candideze la alegerile municipale.

Partidul Ardelenilor, la a doua încercare

Printre membrii fondatori ai Partidului Ardelenilor se numără profesorul Liviu Zăpârţan şi jurnalistul Sabin Gherman, redactor-şef Mesagerul de Cluj. Acesta din urmă a anunţat iniţiativa înfiinţări unui asemenea partid încă din anul 2003, când a lansat public Partidul Ardelenilor după ce Curtea de Apel Bucuresti i-a respins cererea de înregistrare a Ligii Transilvania-Banat. Gherman a anunţat atunci că are 17.000 de semnături, din cele 25.000 necesare pentru înregistrare. Sub sloganul “Ca să ai banii tai!”, Partidul Ardelenilor milita pentru împărţirea României în nouă regiuni istorice – Transilvania, Crişana, Maramureş, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Bucovina, care să aibă structuri legislative şi executive proprii. Aceste structuri, în viziunea lui Sabin Gherman, urmau să aibă atribuţii administrative şi economice, după principiul păstrării, în teritoriu, a majorităţii banilor colectaţi din taxe şi impozite.
La sfârşitul anului trecut, Sabin Gherman anunţa iarăşi înfiinţarea Partidului Ardelenilor. Acesta s-a întâlnit atunci cu reprezentanţi ai grupării Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul European, care grupează mai multe partide regionaliste şi care ar fi interesaţi să susţină un proiect similar în România. Sabin Gherman s-a întâlnit la Cluj şi cu reprezentanţi ai Partidului Popular European, care, la rândul lor, ar fi interesaţi de un asemenea proiect politic.

Partide regionale în ţară şi Europa

În anul 2000 a mai existat o tentativă de a forma un partid regional. Iniţiativa i-a aparţinut fostului primar al Iaşiului, Constantin Simirad, care a înfiinţat ”Partidul Moldovenilor”, pe sigla căruia apărea capul de bour. Partidul a intrat, alături de PNŢCD, în CDR 2000, dar, după eşecul din alegeri, a fuzionat cu PSD, ceea ce i-a adus lui Simirad postul de ambasador în Cuba. În prezent acesta este preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.
În Europa există mai multe exemple de partide regionale, dar acestea sunt întâlnite cu predilecţie în statele federale. În Spania, partidele regionale sunt influente în regiunile în care se vorbeşte o altă limbă decât spaniola, precum Tara Bascilor, unde partidul Herri Batasuna  deţine puterea în parlamentul regional. În Italia, Liga Nordului, condusă de Umberto Bossi, a proclamat independenţa Nordului Italiei, sub denumirea Padania în 1996, fără vreo recunoaştere internaţională. În Marea Britanie, partidele regionale au un rol foarte important, pentru că Irlanda de Nord, Scoţia şi Tara Galilor beneficiază de autoguvernare. În Irlanda de Nord, rolul partidelor catolice şi protestante este crucial în rezolvarea conflictelor inter-religioase dintre catolici şi protestanţi.

Diana Gabor