Vasile Laba și Sorin Hognogi sunt doi primari din Bistrița Năsăud au probleme cu legea. Primul nu-și poate justifica averea, în timp ce al doilea a fost trimis în judecată de DNA. Cu toate acestea, ambii au primit acceptul partidelor din care fac parte, PSD, respectiv PNL, să candideze pentru un nou mandat în fruntea comunelor pe care le conduc de altfel de câteva mandate bune.
Deși sunt cu probleme, primarii Vasile Laba de la Bistrița Bârgăului și Sorin Hognogi de la Spermezeu, sunt susținuți de partidele din care fac parte pentru a candida pentru un nou mandat. Ambii au vechime în politica bistrițeană, iar la un moment dat au fost colegi de partid, pe vremea în care PDL era condus de Ioan Oltean. E drept, Hognogi a migrat de la PNL în PDL pentru o scurtă vreme, fiindcă a revenit în sânul liberalilor odată cu fuziunea PDL cu PNL. Tot atunci însă, când liberalii s-au unit cu democrat-liberalii, Vasile Laba s-a supărat și a plecat taman la PSD, partid din rândurile căruia face și acum parte.
ANI: Averea deținută, mai mare decât veniturile!
Anul 2022 a fost unul cu ghinion pentru cei doi primari din Bistrița-Năsăud. În luna noiembrie a acelui an, Agenția Națională de Integritate (ANI) anunța ]n cazul primarului de Bistrița Bârgăului că, „a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 101.120 lei și 37.370 euro între averea dobândită și veniturile realizate de către LABA VASILE, împreună cu familia, în perioada exercitării funcției publice”.
Drept urmare, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Cluj. Un an mai târziu, pe 9 noiembrie 2023, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au confirmat că există o diferență între veniturile realizate de primar în perioada 2016 – 2022, și averea pe care o deține în realitate. Totodată, Vasile Laba, care în acest dosar are calitate de pârât, este obligat de instanță, dacă sentința va rămâne definitivă, să plătească statului banii obținuți nejustificat, respectiv sumele de 35.000 de euro și 85.000 lei.
„Admite excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a Ordonanţei nr.1/15.03.2023 a Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Cluj. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de nelegalitate a Ordonanţei nr. 1/15.03.2023 a Ordonanţei nr. 1/15.03.2023 a Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Cluj.
Admite sesizarea formulată de Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Cluj prin Ordonanţa nr. 1/15.03.2023 pronunţată în dosar nr. 1189/33/20232 împotriva persoanei cercetate Laba Vasile în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională de Integritate.
Constată că persoana cercetată Laba Vasile a dobândit nejustificat, împreună cu familia, sumele de 35.000 Euro şi 85.000 lei şi obligă persoana cercetată la plata sumei de 35.000 Euro, echivalent în lei la data plăţii, precum şi a sumei de 85.000 lei în favoarea Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 60 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune, sub sancţiunea nulităţii, la Curtea de Apel Cluj”, este hotărârea instanței clujene.
Deocamdată, această sentință nu a fost atacată de Vasile Laba, la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru că, deși au trecut cinci luni de când s-a pronunțat, instanța nu a redactat încă motivarea.
În paralel cu acest dosar, în septembrie 2023, primarul Vasile Laba a deschis și el un proces în care a contestat raportul de evaluare întocmit de ANI, dar și ordonanța Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel prin care a fost constată averea nejustificată, în baza căreia a fost sesizată instanța. Și acest proces însă a fost pierdut de edilul din Bistrița-Bârgăului, în decembrie 2023.
“Admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii. Respinge ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Laba Vasile şi Laba Cristina în contradictoriu cu pârâţii Comisia de cercetare a averilor constituită pe lângă Curtea de Apel Cluj şi Agenţia Naţională de Integritate”, este decizia Curții de Apel Cluj
Și această sentință nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă.
Dacă Vasile Laba va mai câștiga un mandat de primar, nu este exclus să și-l păstreze, în condițiile în care legea nu prevede că un primar care a dobândit avere nejustificată își pierde mandatul. Mai ales că în cazul acestuia se pare că nu s-a constatat vreun fals prin declarațiile de avere, astfel că nu au fost sesizați procurorii.
Judecat pentru infracțiuni de corupție și cercetat pentru lovire
În ceea ce îl privește pe primarul de Spermezeu, Sorin Hognogi, problema acestuia este cu mult mai gravă, el fiind inculpat într-un dosar penal instrumentat de DNA și trimis în judecată, în decembrie 2022, pentru instigare la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, și fals intelectual, în formă continuată,
Alături de primar, în același dosar mai sunt inculpați și alți doi angajați ai administrației locale din Spermezeu:
- Mizgan Constantin-Marian, la data faptelor referent în cadrul primăriei, acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, și fals intelectual în formă continuată,
- Șoș Ioan Vasile, la data faptelor inspector principal în cadrul primăriei, acuzat de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, și fals intelectual, în formă continuată.
În acest dosar, figura principală este Marian Mizgan, care a depus la APIA o serie de documente false pentru a încasa subvenții pentru creșterea oilor. Omul a luat în arendă câteva zeci de hectare, numai că respectivele suprafețe nu fac parte din domeniul public al comunei, ci al statului. Iar primarul Sorin Hognogi l-a ajutat cu adeverințe din care reieșea faptul că terenurile respective ar fi pășuni ale comunei, motiv pentru care Mizgan a încasat subvenții de la APIA, timp de 4 ani. Culmea, și asta poate fi o bilă albă pentru inculpați, banii au fost cheltuiți în folosul asociației crescătorilor de ovine din comună.
Ilegalitățile au fost depistate de inspectorii Curții de Conturi, cu ocazia auditului financiar asupra conturilor de execuție bugetară pentru anul 2019 efectuat la Primăria Spermezeu a constatat că unitatea administrativ teritorială în cauză nu a procedat la actualizarea inventarului bunurilor din domeniul public urmare apariției Legii 139/2004. Drept urmare au sesizat DNA.
După ce procurorii DNA au intrat pe fir, au descoperit o serie de adeverințe eliberate ilegal pentru Mizgan Marian, în perioada 2018 – 2022.
Astfel, în 2018, se atesta că Mizgan deține în proprietate o suprafața de 37,76 ha pășuni și 100 de oi.
Un an mai târziu, Mizgan figura cu aceeași suprafață de pășune, dar cu 95 de oi.
În 2020, este menționată suprafața de 37,76 ha de pășuni naturale deținută „sub alte forme” și 110 oi.
În 2021 și 2022, Mizgan apare cu o suprafață agricolă de 41,21 ha – pășuni „primită sub alte forme” și 100 de oi.
Suprafețele de pășune au fost înregistrate și în Registrul Agricol al comunei.
În ceea ce privește animalele, acestea nu erau deținute efectiv de Mizgan, ci de alți crescători, care au fost de acord ca ovinele să apară ca fiind ale acestuia pentru a putea obține subvențiile de la APIA:
Din rechizitoriul întocmit de procurori reiese că, atât Mizgan, cât și primarul Hognogi au fost avertizați, de către Alexandru Giurgiucă – secretarul comunei, că ceea ce fac frizează penalul. Primarul i-a răspuns că își asumă responsabilitatea, astfel că a continuat să îi semneze lui Mizgan adeverințele pe care acesta le-a depus la APIA, sub motiv că altfel ar pierde subvențiile.
După ce secretarul Alexandru Giurgiucă i-a notificat pe Mizgan și pe primarul Hognogi despre ilegalități, acesta a refuzat să semneze adeverințele ce urmau să fie depuse la APIA. N-a fost nicio problemă, fiindcă în locul său a semnat primarul.
Dosarul a trecut de camera preliminară în vara anului trecut și a intrat la judecata pe fond câteva luni mai târziu, în luna noiembrie. De atunci încoace, cei trei inculpați trag de timp, pe motiv că trebuie să își angajeze apărător, reușind astfel să amâne începerea judecății timp de trei luni.
Dacă Sorin Hognogi va fi găsit vinovat și va fi condamnat la o pedeapsă cu executare, iar sentința va rămâne definitivă, conform legii acesta riscă să își piardă mandatul de primar, în cazul în care alegătorii din Spermezeu îi vor mai acord încrederea să îi conducă pentru următorii 4 ani.
Acesta nu este însă singurul dosar în care Hognogi este inculpat, fiindcă el este cercetat și pentru lovire și alte violențe, după ce a bătut un cetățean din comună.
Bineînțeles că partidele îi susțin pentru că știu că alegătorii acestora nu îi vor taxa pentru asta. Din păcate ăsta e nivelul la care ne situăm acum, degeabă ne băgăm capul în pământ că nu rezolvăm nimic. Mai avem de lucrat la educația civică a populației și doar după putem spera la niște standarde mai ridicate. Politicienii sunt oglinda poporului în întreaga sa imagine și nu a celor mai idealiști dintre noi.