Partidele de ultimă generaţie vor să spargă monopolul PSD – PNL

Până în primăvara anului trecut, pentru a înfiinţa un partid în România era nevoie de 25.000 de membri din cel puţin 18 judeţe şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de membri din fiecare judeţ şi municipiu. Din luna mai, Legea partidelor a fost modificată după modelul altor ţări din Uniunea Europeană, cum ar fi Italia sau Anglia, unde pentru a înfiinţa o formaţiune politică sunt suficienţi trei membri fondatori.

Astfel, pe scena politicii româneşti au apărut formaţiuni noi, unele constituite în jurul unor persoane publice cunoscute, cu proiecte naţionale, altele de interes local. De asemenea, pe structura unor partide mai vechi, prin fuziunea ori dizolvarea acestora şi absorbţia unor membri şi lideri politici au apărut noile formaţiuni politice cum ar fi ALDE, din alianţa Partidului Conservator cu mai tânărul Partid Liberal Reformator, sau Partidul Naţional Democrat, având ca lider pe avocatul Daniel Fenechiu (fost PP-DD), ori Blocul Unităţii Naţionale, construit pe structura a ceea ce a rămas din fostul partid România Mare. Ca o noutate, au apărut partidele politice de interes local, cum ar fi Uniunea Salvaţi Bucureştiul (lider Nicuşor Dan), Partidul Gălăţenilor, Partidul pentru Argeş şi Muscel (avândul ca lider pe fostul senator PDL Mircea Andrei) ori Partidul Botoşănenilor. De asemenea, la Târgu Mureş, Iaşi şi Cluj-Napoca s-au născut partide locale ai căror fondatori vor să spargă monopolul partidelor mari, PNL şi PSD.

BUN, şi în Bistriţa-Năsăud

O formaţiune politică ambiţioasă, Blocul Unităţii Naţionale (BUN), se pare că va juca un rol interesant în viitoarea bătălie electorală. Construită pe structura fostului PRM, din care a absorbit mai mulţi membri, noul partid BUN se autodefineşte ca un partid care se înscrie în tradiţia de centru-stânga a modernităţii europene, ce militează pentru un statut al bunăstării, accesul universal la educaţie şi sănătate şi se înscrie în lupta pentru promovarea şi apărarea drepturilor fundamentale ale omului, dar şi ca un partid creştin-democrat, punând la bază valorile morale ale creştinismului, pe care vrea să le impună în viaţa politică şi socială. BUN se declară însă în primul rând un partid naţional, promovând unitatea şi solidaritatea naţională, aflat în slujba apărării interesului public, a naţiunii şi a poporului român.

Această formaţiune politică are deja constituită în Bistriţa-Năsăud o organizaţie judeţeană, al cărui lider este avocatul Adrian Zagrai.

Preşedintele BUN Bistriţa-Năsăud consideră că oamenii valoroşi au început să evite partidele vechi, pentru că ele s-au transformat în grupări piramidale, organizaţii specifice grupurilor de criminalitate infracţională.

„Sunt organizaţii în care sunt promovate servilismul, nonvaloarea, oportunismul. Am încercat să creăm un partid în care categoriile amintite nu şi-ar găsi locul. Suntem oameni care am făcut şcoala atunci când a trebuit, care am citit mult şi care suntem destul de bine informaţi. Noi nu ne-am găsit locul la alte partide. Toţi suntem oameni care avem cu ce să ne asigurăm un trai decent şi nu avem motive să intrăm în politică pentru a mânca cu două linguri”, spune Adrian Zagrai, care a primit din partea partidului său şi mandatul de a dezvolta structurile BUN în regiunea de nord-vest a Transilvaniei.

Partidul Oamenilor Liberi

Omul de afaceri mureşean Dan Maşca spune că Partidul Oamenilor Liberi, pe care l-a fondat împreună cu patru parteneri la Târgu Mureş, este efectul muncii de ani de zile în sprijinul modificării legii care reglementează înfiinţarea unui partid politic.

„Noi suntem rezultatul propriei noastre munci. Când o să apară tot mai multe mişcări de acest gen, locale, veţi vedea că partidele mari, care deţin monopolul politic, nu vor mai avea ce să facă”, arată Maşca.

Partidul Pentru Iaşi

Şi la Iaşi se înfiinţează un partid nou, după modelul de la Târgu Mureş, având ca scop declarat schimbarea profundă a comunităţii locale.

„Suntem o iniţiativă locală, independentă, neafiliată. Nu vrem să ne afiliem cu partidele tradiţionale. Vrem să investim timp şi energie în a face ceva pentru Iaşi. Vrem să arătăm că lucrurile se pot face în alt fel”, spune Andrei Postolache, liderul partidului Pentru Iaşi.

Noul Cluj

La Cluj-Napoca, Liviu Alexa, fost ziarist local, vrea să impună în alegeri Noul Cluj.

„Pentru demersul ăsta m-am consultat cu Nicuşor Dan, pentru că e nevoie de cât mai mult pragmatism. În acest moment, finanţez cheltuielile din micile mele resurse, dar poate din primăvară vom merge pe o variantă de sponsorizări sau people sponsorship, chiar dacă în România nu avem exerciţiul acesta. Oricum, e clar că cine merge în campanie cu partide de tipul ăsta trebuie să fie foarte transparent”, spune Alexa.

Uniunea Salvaţi Bucureştiul

Liderul Uniunii Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan, vizează direct Primăria Capitalei. Creşterea calităţii vieţii în oraşul în care trăieşte, cheltuirea eficientă a banilor publici, eliminarea mafiei din administraţia locală sau dezvoltarea urbanistică sănătoasă a Bucureştiului se află printre obiectivele sale declarate.

Noua politică aduce programe politice naţionale moderne

Pe lângă partidele de interes local, în urma apariţiei noii legi electorale, au fost înregistrate însă şi formaţiuni politice ambiţioase, cu planuri politice de anvergură naţională, cu lideri politici de notorietate.

Deşi începuse demersurile de strângere de adeziuni şi semnături de susţinere a înfiinţării ca partid politic la scurt timp după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. mişcarea politică născută în jurul europarlamentarului Monica Macovei, fost ministru al justiţiei, s-a constituit în baza noii legi ca Partidul M10, avându-l ca membru fondator şi pe Adrian Papahagi, alături de alţi intelectuali de marcă din România. Candidat ca independent la prezidenţiale, Monica Macovei a produs o mare surpriză prin scorul electoral foarte bun obţinut, mai ales în diaspora. Acesta a fost şi argumentul decisiv care a determinat susţinătorii Monicăi Macovei să declanşeze procedurile de înfiinţare a unui nou partid politic care să o rupă cu trecutul, propunând practici politice moderne, inspirate din modelul european de a face politică. După înfiinţare, prin votul membrilor săi, partidul M10 s-a afiliat la grupul politic european ECR, mişcare urmată apoi de liderul Monica Macovei, care s-a alăturat astfel europarlamentarilor conservatori, părăsind grupul popularilor (PPE) din Parlamentul European.

Noua lege reînvie …PCR?!

Printre formaţiunile politice noi, cu programe naţionale, constituite în urma apariţiei modificării Legii partidelor politice, se numără şi Partidul Noua Românie, Partidul Ecologist Socialist Român (preşedinte Valentin Adem), Partidul Noua Dreaptă (preşedinte Tudor Ionescu), Partidul pentru Dezvoltare şi Progres Social. Totul astfel a reapărut pe scena politică … Partidul Comunist Român, avându-l ca preşedinte pe Constantin Rotaru, liderul fostei Alianţe Socialiste.

Intenţii de vot la alegerile din 2016. Posibile surprize majore!

Potrivit unui recent sondaj de opinie privind intenţiile de vot ale românilor în 2016, faptul că peste 20% dintre alegători sunt indecişi, precum şi datorită scăderii încrederii românilor în partidele vechi, s-au creat deja premisele apariţiei unor surprize majore pe scena politică din România.

Potrivit CIADO, realizator al studiului, se evidenţiază o creştere a numărului de nehotărâţi sau indecişi, comparativ cu sondajele anterioare, dar şi procente semnificativ scăzute, raportate la intenţia de vot pentru toate partidele. Concluzia este că în funcţie de mutările politice din următoarele şase luni vor fi influenţe majore şi în constituirea de majorităţi semnificative, mai ales în ceea ce priveşte alegerile locale, unde în multe zone se porneşte de la zero, ca influenţă şi aranjamente financiare, respectiv politice.

Conform recentelor proiecte de Hotărâre de Guvern depuse spre dezbatere publică, primul examen major al politicii româneşti va fi dat, cel mai posibil, pe data de 5 iunie, când se preconizează a fi organizate alegerile locale din acest an.

Sorin Istrate