Parlamentul României a atacat la Curtea de Apel Cluj decizia Tribunalului Bistrița-Năsăud, care a hotărât ca mai mulți foști demnitari să primească pensiile speciale, retroactiv. Este vorba despre fostul deputat Ioan Oltean, care se și numără printre cei mai longevivi parlamentari, sau Ioan Țintean.
Parlamentul României, prin Senat și Camera Deputaților, a atacat prin apel, decizia Tribunalului Bistrița-Năsăud, prin care li se acorda retroactiv pensia specială mai multor deputați: Ioan Oltean, Ioan Țintean, Viorel Ilișiu, Viorel Pupeză, Emil Rus, Emil Scurtu, Ioan Sonea. Astfel, procesul se va muta la Curtea de Apel Cluj, care va avea ultimul cuvânt.
În toamna anului trecut, Tribunalul Bistrița-Năsăud decidea ca cei 7 foști parlamentari să își primească pensiile speciale retroactiv. Parlamentul României a contestat decizia instanței anul acesta, în vară.
În 2021, mai exact în luna aprilie, 7 foști parlamentari de Bistrița-Năsăud își uneau forțele și dădeau în judecată Camera Deputaților și Senatul. Au fost chemați în judecată, de asemenea, și secretarii celor două structuri.
Își cereau înapoi pensiile speciale, fără de care au rămas brusc și dintr-o dată, în urma unui proiect legislativ. Pentru fiecare mandat de parlamentar se primea 2.000 de lei lunar. Cea mai mare pensie specială trece de 12.000 de lei pe lună. Fără acest privilegiu au rămas la începutul anului trecut nu mai puțin de 768 de foști parlamentari.
Sentința Tribunalului Bistrița-Năsăud:
„Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii, O.I., P.V., R.E., S.I., Ţ.I. împotriva pârâţilor P.R. – C.D. şi S.G.C.D. şi în consecinţă : – anulează Ordinul nr.924/02.03.2021 emis de Parlamentul României-Camera Deputaţilor României privind încetarea plăţii indemnizaţiei pentru limită de vârstă privind pe reclamantul O.I. ca nelegal; – anulează Ordinul nr.820/10.03.2021 emis de Parlamentul României-Camera Deputaţilor României privind încetarea plăţii indemnizaţiei pentru limită de vârstă privind pe reclamantul P.V. ca nelegal; – anulează Ordinul nr.835/10.03.2021 emis de Parlamentul României-Camera Deputaţilor României privind încetarea plăţii indemnizaţiei pentru limită de vârstă privind pe reclamantul R.E. ca nelegal; – anulează Ordinul nr.736/10.03.2021 emis de Parlamentul României-Camera Deputaţilor României privind încetarea plăţii indemnizaţiei pentru limită de vârstă privind pe reclamantul S.I. ca nelegal; – anulează Ordinul nr.890/10.03.2021 emis de Parlamentul României-Camera Deputaţilor României privind încetarea plăţii indemnizaţiei pentru limită de vârstă privind pe reclamantul Ţ.I. ca nelegal; Obligă pe pârâţii P.R. -C.D. şi S.G.C.D. la repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă către reclamanţii O.I., P.V., R.E., S.I., Ţ.I. începând cu data de 27 februarie 2021 şi până la data de 09 iunie 2022. Obligă pe pârâţi să plătească reclamantului O.I. suma de 1359,99 lei, reclamantului P.V. suma de 1359,99 lei, reclamantului R.E. suma de 1275 lei, reclamantului S.I. suma de 1359,99 lei, reclamantului Ţ.I. suma de 1359,99 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Respinge ca fiind rămasă fără obiect cererea privind repunerea în plată a indemnizaţieie pentru perioada ulterioară datei de 10.06.2022. Admite acţiunea civilă formulată de reclamanţii I.V. şi S.E., în contradictoriu cu pârâţii P.R. – S. şi S.G.S., şi în consecinţă: – anulează Ordinul nr.337/02.03.2021emis de Parlamentul României- Senat privind încetarea plăţii indemnizaţiei pentru limită de vârstă privind pe reclamantul I.V. ca nelegal; – anulează Ordinul nr.411/02.03.2021 emis de Parlamentul României -Senat privind încetarea plăţii indemnizaţiei pentru limită de vârstă privind pe reclamantul S.E. ca nelegal; Obligă pe pârâţii P.R. – S. şi S.G.S. la repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă către reclamanţii I.V. şi S.E. începând cu data de 27 februarie 2021 şi în continuare la zi. Obligă pe pârâţi să plătească reclamantului I.V. suma de 1380,31 lei şi reclamantului S.E. suma de 1359,99 lei cu titlu de cheltuieli de judecată”, se arată în sentința dată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, în octombrie 2022.
Parlamentari mai puțin cunoscuți, care încasau pensii confortabile
Printre cei care au decis să își ceară în instanță confortabila pensie se numără și cel mai longeviv parlamentar, Ioan Oltean, care și-a încheiat activitatea în Parlament după mai bine de 20 de ani și 6 mandate. Acesta spunea într-o emisiune televizată că pensia lui specială ajungea la 10.000 de lei lunar.
De asemenea, pe listă îl regăsim și pe Ioan Țintean, care a prins un mandat de deputat din partea PNL. Acesta a fost și șef la Finanțele bistrițene, dar și vicepreședinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.
S-a aliat cu Oltean și Țintean și Ioan Sonea, care a avut trei mandate de deputat și încasa aproape 10.000 de lei. Acesta a fost ales deputat în 1992 pe listele PUNR, fiind reales în 1996 și 2000. Pe listă îl regăsim și pe Emil Rus, care a prins un mandat de deputat în 2000 pe listele PRM.
Și fostul senator PUNR în legislatura 1992-1996, Viorel Ilișiu s-a aliat cu parlamentarii în acțiunea în instanță. Pe listă îl regăsim inclusiv pe Viorel Pupeză, fostul președinte al PSD BN, care a prins un singur mandat de deputat. Emil Scurtu, fostul director de la APIA și-a cerut și el pensia specială în instanță. Acesta a fost senator în legislatura 1992-1996, pe listele PDAR.
Pensiile speciale au fost introduse în 2015, raționamentul fiind că parlamentarii nu cotizează la pensii și deci nu li se recunoaște perioada respectivă în momentul în care ies la pensie. Foștii parlamentari s-au bucurat doar 5 ani de aceste venituri, pensiile speciale fiind abrogate anul trecut, începând cu luna februarie. La nivel național, peste 100 de foști parlamentari și-au cerut în instanță pensiile speciale.
Pensiile speciale, neconstituționale în prima fază!
Tribunalul Bistrița-Năsăud a stat în stand-by, până când Curtea Constituțională s-a pronunțat în acest caz. Decizia Curții Constituționale a venit în luna mai a anului trecut.
Curtea Constituțională a decis că modalitatea în care a fost aprobată legea încalcă art. 76 alin. (3) din Constituție. Magistrații spun că „este o exigență constituțională ca scurtarea termenelor procedurale și accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgență art. 76 alin. (3) și nu a celei generale art. 75.” Practic, judecătorii Curții Constituționale spun că legea a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor.
Odată ce legea a fost declarată neconstituțională, pensiile speciale ale parlamentarilor au reintrat în plată, de îndată. Decizia Curții Constituționale a devenit și un „izvor de drept” în toate dosarele aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în care foștii parlamentari au dat în judecată Legislativul pentru că le-a tăiat pensia specială.
Fix în luna în care Parlamentul României contesta decizia dată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, senatorii și deputații votau masiv pentru renunțarea la această lege.
