Taximetriştii au fost imparţiţi in doua tabere de catre proiectul de modificare a Legii taximetriei. Acesta prevede ca dispeceratele sa aiba un parc auto de minim 50 de maşini, in contextul in care numarul de licenţe este limitat de catre administraţiile locale, introducerea unui cazier profesional eliberat de catre asociaţiile taximetriştilor, precum şi tarif unic in intreaga ţara şi limitarea activitaţii in localitate.
Saptamâna trecuta, peste 400 de taximetrişti din Capitala au protestat in faţa Palatului Parlamentului, cerând adoptarea Legii taximetriei. Printre altele, modificarile prevad eliberarea unui cazier profesional şi tarife unice pentru intreaga ţara. „Suntem pregatiţi ca in situaţia neadoptarii propunerilor noastre, transmise in repetate rânduri parlamentarilor, sa declanşam acţiuni de protest la sfârşitul lunii aprilie, la nivel naţional”, a spus unul dintre protestatari. Protestul din Piaţa Constituţiei a fost organizat de Camera Taximetriştilor din Municipiul Bucureşti, Asociaţia Naţionala a Operatorilor de Transport in Regim de Taxi şi Asociaţia Naţionala a Transportatorilor şi Taximetriştilor Independenţi. Protestatarii au cerut introducerea pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaţilor şi votarea modificarilor la Legea 38/2003, care reglementeaza activitatea de taximetrie.
Taximetriştii ies in strada
Organizatorii protestului au mai spus ca principalele revendicari vizeaza desfaşurarea activitaţii de taximetrie numai in raza localitaţii care a emis licenţa, tarifarea sa fie reglementata de autoritatea locala, aplicarea de sancţiuni celor care desfaşoare activitaţi de transport persoane fara sa aiba licenţa sau autorizaţie şi eliminarea obligativitaţii dispeceratelor. „Apelarea la serviciul de dispecerat trebuie sa devina opţionala. Aceasta activitate de taximetrie se poate desfaşura in condiţii de siguranţa şi in lipsa dispeceratelor, care au fost create pentru a percepe taxe mascate, nu pentru a oferi servicii reale”, a mai spus unul dintre iniţiatorii acţiunii de protest.
Pâna acum, modificarea legii taximetriei a fost discutata in Parlamentul României numai in Comisia pentru Industrii şi Servicii. Şedinţele de saptamâna trecuta ale plenului Camerei Deputaţilor au fost decalate şi s-a lucrat numai in comisii, deoarece nu existau suficiente proiecte pe ordinea de zi. In aceste condiţii, modificarea legii taximetriei a fost amânata pentru şedinţele viitoare.
PSD a remis un comunicat de presa in care arata ca modificarea actului normativ „are drept scop obţinerea de monopol şi favorizarea unor firme şi ONG-uri care deservesc anumite interese meschine”. „Departamentul de Transporturi din cadrul PSD cere retragerea legii de la dezbatere, nefiind de acord cu acest monopol C.O.T.A.R. şi cu acele condiţii, partinitoare pentru unii, propuse in comisia de specialitate. Noi consideram ca aceasta activitate trebuie liberalizata şi avizata, respectiv controlata de autoritaţile locale pe raza carora firmele de „taxi” işi desfaşoara activitatea”, arata aceştia in comunicat.
Aceştia arata trei situaţii care ar putea duce la o asemenea situaţie pe piaţa serviciilor de taximetrie. Prima problema vizata de social-democraţi este obligativitatea ca un Dispecerat Taxi sa deţina şi un parc auto propriu, de cel puţin 50 de autovehicule autorizate taxi. „Datorita faptului ca autorizaţiile taxi sunt limitate numeric la 4 autorizaţii taxi/1000 de locuitori, 80% din marile Dispecerate de la nivel naţional nu vor putea sa indeplineasca aceasta condiţie. Un exemplu de avantaj pe care acest grup de interese l-ar avea in acest caz este situaţia de la Ploieşti, unde domnul deputat PDL de Prahova, George Ionescu, membru al Comisiei pentru Industrii şi Servicii, impreuna cu familia sa, deţine o firma de taxi (Genen Galaxy) ce depaşeşte 50 de autorizaţii taxi, singura firma din Ploieşti care, de altfel, indeplineşte aceasta condiţie. In acest caz, Dispeceratul dânsului va avea monopol absolut in Ploieşti, devenind peste noapte un Dispecerat cu aproximativ 1000 de maşini, dirijând piaţa dupa propriul interes şi bunul plac”, considera Departamentul de Transporturi al PSD. In cazul in care revendicarile taximetriştilor bucureşteni vor fi acceptate, aceasta situaţie poate fi evitata prin retragerea obligativitaţii dispeceratului.
Monopolul in taximetrie
Un alt element reclamat de opoziţie este introducerea in lege a unui cazier de conduita profesionala, prin care toţi şoferii sunt obligaţi sa prezinte la angajare, angajatorului, cazierul de conduita profesionala, cazier eliberat de catre Asociaţiile Profesionale Reprezentative la nivel naţional, conform legii taximetriei şi nu conform celorlalte legi ce definesc reprezentativitatea. In domeniul taximetriei exista insa doar doua astfel de asociaţii, Camera Taximetriştilor şi A.N.P.O.R.T.
Social-democraţii nu sunt singurii care şi-au exprimat ingrijorarea in legatura cu modificarile prevazute de noul proiect de lege. Şi Consiliul Concurenţei şi-a exprimat preocuparea in legatura cu unele iniţiative de modificare a Legii 38/2003 privind transportul in regim de taxi şi in regim de inchiriere, cunoscuta sub numele de Legea taximetriei, care conţin prevederi aflate in contradicţie cu principiile liberei concurenţe, consacrate prin Constituţia României şi de prevederile Legii concurenţei, potrivit unui comunicat.
Astfel, “este vorba de iniţiativele care au in vedere stabilirea unor tarife unice pentru operatorii de taximetrie şi de cele care vizeaza limitarea severa a posibilitaţii de a efectua activitaţi in acest domeniu in afara ariei localitaţii in care este emisa licenţa de transport.
(… )Legiferarea unui tarif unic ar echivala, practic, cu consacrarea existenţei unor carteluri pe aceasta piaţa. Menţionam ca autoritatea româna de concurenţa a sancţionat, in 2010 şi 2011, carteluri intre operatorii de taximetrie din mai multe localitaţi (Timişoara, Târgu-Mureş, Constanţa şi Baia Mare) prin care se eliminase orice forma de concurenţa prin preţ (aceste inţelegeri având ca obiect practicarea unui acelaşi tarif) şi are in curs de desfaşurare alte câteva investigaţii privind existenţa unor practice similare.
Consiliul Concurenţei considera ca existenţa unor tarife unice ar fi – in mod evident – contrara intereselor utilizatorilor de astfel de servicii, atât in ceea ce priveşte existenţa unor preţuri corecte cât şi a asigurarii unor servicii de calitate. Este, practic, imposibil de stabilit un tarif unic corect, in condiţiile in care costurile fiecarui operator privat sunt diferite, astfel ca orice tarif ar fi calculat acesta ar fi arbitrar. In prezent, prin concesionarea serviciilor de transport in regim de taxi prin contracte de gestiune delegata s-a creat cadrul propice manifestari unei reale concurenţe prin preţ pe aceasta piaţa, fara a depaşi limita maxima stabilita de autoritatea locala.”, se arata in comunicat.
Consiliul Concurenţei se opune
Legea taximetriei in vigoare nu ii impiedica pe operatorii din piaţa, sub nicio forma, sa modifice, individual, tarifele practicate la un moment dat, fara a depaşi insa aceasta limita maxima. Sub aceasta limita, operatorii sunt liberi sa practice orice tarife, in funcţie de costurile suportate de fiecare: tipul de carburant utilizat şi consumul realizat, dimensiunile autovehiculului, capacitatea portbagajului, dotarea sau nu cu aer condiţionat, alte aspecte ce ţin de confortul şi siguranţa pasagerului, amortizari, asigurari de raspundere civila, salarii etc.
Potrivit informaţiilor oferite de comunicatul de presa, Consiliul Concurenţei a acceptat in trecut reglementarea prin stabilirea de catre consiliile locale/CGMB a unui nivel maxim al tarifului, determinat exclusiv de necesitatea protecţiei consumatorului de un eventual nivel excesiv al acestuia. In acelaşi timp, Consiliul Concurenţei considera ca tarifele unice sau cele minimale servesc doar interesul operatorilor de transport in regim de taxi, deoarece, intr-o activitate economica, principala forma de concurenţa este cea prin preţ, aceasta având rolul de a genera eficienţa economica şi beneficii consumatorilor.
Intr-o economie de piaţa, singurele situaţii in care sunt admise preţuri fixe sunt cele in care activitaţile se desfaşoara in regim de monopol, situaţie in care nu se regaseşte serviciul de transport de persoane in regim de taxi. In ceea ce priveşte invocarea, in sprijinul propunerii de tarife unice, a unor exemple din alte state, Consiliul arata ca in cele mai multe cazuri este vorba de fapt de tarife maxime sau recomandate, nu de tarife unice. Acolo unde mai exista tarife unice, pentru anumite servicii de taximetrie, autoritaţile publice au demarat procesul de eliminare completa a acestora.
Ca şi tarifele unice, numarul maxim de licenţe serveşte, exclusiv, interesului operatorilor de taxi prin limitarea accesului pentru potenţialii concurenţi ai acestora. In acest context, Consiliul menţioneaza faptul ca a solicitat de mai multe ori eliminarea acestei prevederi, respectiv stabilirea unui numar maxim de licenţe de catre autoritatea publica locala/CGMB din Legea taximetriei. Raportat la experienţa altor state in care numarul de licenţe este plafonat, Consiliul arata ca, in astfel de situaţii, licenţele se acorda in mod transparent şi nediscriminatoriu, in multe cazuri chiar prin licitaţie publica, in schimbul unor redevenţe care pot ajunge la niveluri considerabile.
Diana Gabor
