Institutul de Politici Publice a dat publicitatii, cu ceva timp în urma, un raport de activitate al parlamentarilor români. Dintre cei 14 alesi ai Clujului , doi s-au remarcat, conducând în topul celor mai activi parlamentari: Gheorghe Funar si Mircia Giurgiu. Astfel, senatorul PRM de Cluj, Gheorghe Funar si deputatul independent, Mircia Giurgiu au semnat cele mai multe proiecte legislative, 206, respectiv, 110. De asemenea, Giurgiu este primul si la capitolul interpelari, în vreme ce 67 de deputati nu au avut nici o interventie de gen. Gazeta va ofera o analiza a activitatii parlamentarilor clujeni, având ca „variabila de lucru” interpelarile, interpelarile si propunerile legislative ale acestora.
Plecat de la Primaria Clujului direct în Senat, Gheorghe Funar a mizat pe o activitate foarte intensa pentru a compensa celelalte probleme ale Partidului România Mare. Spre mândria Clujului, alaturi de Mircia Giurgiu, Funar este cel mai harnic parlamentar român, daca luam în considerare numarul întrebarilor, interpelarilor si a initiativelor legislative ce îi apartin, cu mentiunea ca, în aceasta activitate, conteaza uneori mai mult calitatea decât „cantitatea” propunerilor.
Senatorul PRM a fost initiator si sustinator a mai mult proiecte de lege, majoritatea dintre acestea primite de interes de comisiile din Parlament si de Guvern. Astfel, Funar a propus modificarea Legii 459/2003, privind Statutul judecatorilor si procurorilor, a articolului 1, lit.c din Ordonanta de Guvern 105/ 1999 si acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începere din 6 septembrie 1940 sau modificarea si completarea Legii de înfiintare a Agentiei Nationale pentru Locuinte (ANL). Funar a mai sustinut si promulgarea unei legi prin care sa se interzica utilizarea E-urilor nocive sanatatii în produsele alimentare si modificarea Codului Familiei.
Peter Eckstein Kovacs, senator UDMR, a facut front comun cu Funar si au trecut peste divergentele obisnuite, votând la fel atât pentru protejarea animalelor, cât si pentru modificarea legii minelor. Totodata, senatorul clujean a mai intervenit pentru modificarea legii de functionare a Academiei Române si a celei ce reglementeaza activitatea notarilor publici si a propus schimbari în ceea ce priveste contenciosul administrativ.
Pe de alta parte, desi nu a a vut o activitate la fel de intensa, Norica Nicoalai, senator PNL, a semnat mai multe proiecte legislative, majoritatea alaturi de alti colegi din Parlament. Una dintre reusitele ei a fost aprobarea propunerii legislative pentru modificarea si completarea Legii nr. 562/2004 privind autorizarea institutiilor publice din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala de a vinde personalului propriu unele locuinte de serviciu pe care acestea le au în administrare. De asemenea, Nicolai este una dintre semnatarele proiectului de lege de modificare a alin. 3, art II din OG 33/1996 pentru îmbunatatirea regimului de impunere si de utilizare a taxelor consulare încasate, în strainatate, de catre reprezentantele diplomatice ale României.
Vasile Dâncu a fost cel mai „resemnat” senator din urbe, el sustinând doar doua proiecte legislative, primul se refera la participarea României la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene si îndeplinirea obligatiilor asumate fata de Uniunea Europeana, iar cel de-al doilea la acordarea de sprijin românilor de pretutindeni. Ambele pot fi considerate ca fiind de succes, în acest moment fiind adoptate sau supuse dezbaterilor comisiilor permanente ale Senatului.
<h5>Mircia Giurgiu- masina de facut interpelari si initiative</h5>
Pâna la mijlocul lunii noiembrie, Mircia Giurgiu avusese 255 de interpelari în plenul Camerei Deputatilor, iar, în total, din 2004, a avut, 139 de propuneri legislative si …651 de întrebari si interpelari. Majoritatea luarilor sale de pozitie au vizat probleme clare din cadrul unor societati comerciale sau ale angajatilor unor firme si companii, precum Somvetra Gherla sau Imprimeria Oltenia. Giurgiu s-a sesizat în legatura cu o serie de probleme din teritoriu, de situatia terenurilor sau a drumurilor din mai multe localitati din judetul Cluj, ca Iclod, Boju, Sic, Râsca, Panticeu etc.
Mircia Giurgiu a cerut ministrului Finantelor, Varujan Vosganian sa comunice rezultatele unui control oficial facut la Directia Generala a Finantelor Publice din Harghita, pe baza unui dosar aflat pe rol la judecatoria din Miercurea Ciuc, prin care „se pare ca interesele Statului român nu au fost aparate”. El a cerut explicatii în legatura cu colaborarea dintre Calin Popescu Tariceanu si Rudas Erno, fost sef al rezistentei spionajului din Ungaria, fara a primi, pâna la aceasta data un raspuns concret.
<h5>Petru Calian- 133 de interpelari</h5>
Considerat ca fiind unul dintre cei mai activi deputati, Petru Calian, recent intrat în Partidul Democrat, se poate lauda pentru anul 2007 cu peste 40 de initiative legislative si 133 de interpelari si întrebari. Calian a sesizat Guvernul si instantele abilitate pentru a rezolva problemele atât din judet cât si din afara acestuia, din diferite domenii, social, administrativ, etc. De exemplu, Calian a pus în discutie Legea 112/1995, contestând modul în care sunt facute retrocedarile, atât în ceea ce priveste casele cât si terenurile. Pentru a-si sustine afirmatiile el a depus o plângere împotriva modului în care sunt înapoiate 17 ha de pamânt la Stolna, jud. Cluj.
Alte probleme semnalate de deputatul democrat au fost adresate ministerului Educatiei si Cercetarii, Petru Calian contestând includerea preotilor în consiliile scolare. El a sesizat Guvernul si vizavi de situatia în care se afla mai multe scoli si gradinite si a cerut verificarea viabilitatii Universitatii Spiru Haret. Un alt aspect interesant reclamat de Calian este legat de faptul ca un elev olimpic international primeste o bursa de 35 de lei/luna, în timp ce, prin programul social al ministerului, elevii saraci „doar pentru ca merg la scoala primesc…180 de lei”.
Alte interpelari ale sale s-au legat de politicile sociale al Guvernului, pensii primite din strainatate, din Ungaria, în special, de disfunctionalitatile din sistemul judecatoresc , de corectitudinea cartilor funciare, de munca la negru si necesitatea de a-i aduce pe românii de dincolo de hoatare înapoi în tara.
<h5>Pensiile, „marea durere” a parlamentarilor clujeni</h5>
Majoritatea alesilor clujeni au pledat pentru rezolvarea unor carente din domeniul pensiilor. Atat Vasile Soporan, deputat social-democrat, cât si liberalul Horea Uiorean sau democratul Daniel Buda au trimis interpelarile lor Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale. Chiar si senatorul Norica Nicolai afirma, într-un raport de activitate ca, în cadrul întâlnirilor cu clujenii, cele mai multe nemultumiri sunt legate de acest aspect, pensiile si starea pensionarilor din tara.
Daniel Buda, de exemplu, a avut în 2007 trei interpelari. Una dintre acestea viza tocmai recalcularea pensiilor pentru cei care si-au desfasurat activitatea în conditii de munca speciale. Vasile Sopran a cerut recalcularea pensiilor pentru cei care au activat în învatamântul special, iar Horea Uiorean a semnalat modul defectuos în care Casa de Pensii raspunde solicitarilor pensionarilor. Pâna si deputatul UDMR, Mate Andras Levente protesteaza impotriva sistemului, cerând explicatii în legatura cu refuzul casei de Pensii din Cluj de a respecta prevederile unei hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile.
Paradoxal, Gratiela Iordache, membra PD în comisia de afaceri europene, are o opinie contrara „valului”. Ea îl atentioneaza pe Calin Popescu Tariceanu ca România a depasit cu mult majorarile promise prin Programul de Convergenta de la Bruxelles, adica de 150% fata de rata inflatiei…
Un alt front comun al clujenilor a fost cel al integrarii în Uniunea Europeana, accesarea fondurilor structurale si dezvoltarea României în noile conditii impuse de catre Uniune. Fost deputat în Parlamentul Europei si ministru al Integrarii, Vasile Puscas, s-a sesizat vizavi de modalitatile prin care poate fi pregatita agricultura româneasca de integrare si de stadiul implementarii Programului National de Dezvoltare Rurala. Mate Andras Levente a condamnat procentul mic de reprezentare a regiunilor în forurile care monitorizeaza fazele integrarii.
<h5>Konya Hamar Sandor- cel mai multumit român</h5>
Daca Mircia Giurgiu si Petru Calian pot fi considerati cei mai activi deputati de Cluj, iar activitatea lui Vasile Puscas, Horea Uiorean, Andras Levente Mate si Gratiela Iordache poate fi apreciata ca „moderata”, la extrema cealalta sta…multumirea totala a deputatului Uniunii Democrate a Maghiarilor din Romania, Konya Hamar-Sandor, singurul român care nu vrea sa schimbe nimic în România. Acesta face parte din Comisia pentru politica externa si din grupurile paralamentare de prietenie cu Bolivia si regatul Suediei. Desi este unul dintre veteranii Parlamentului, în aceasta legislatura Konya-Hamar Sandor a luat cuvântul o singura data, potrivit datelor oficie oferite de catre legislativul României, cu ocazia juramântului oficial, timp de…30 de secunde. Totodata nu a avut în ultimii ani nicio propunere legislativa. Perfect de acord cu sistemul românesc, pâna în noiembrie a.c. nu a facut nicio interpelare si nici nu a adresat întrebari Guvernului sau altor institutii. Paradoxal, activitatea sa în cadrul Parlamentului European este mult mai eficienta, el propunând, împreuna cu mai multi europarlamentari, în 18 iunie 2007 un document prin care sublinia „necesitatea reînfiintarii Universitatii cu predare în limba maghiara Bolay”.
<h5>Încercari esuate</h5>
Din pacate sau din fericire multe dintre initiativele legislative ale parlamentarilor sunt sortite esecului. Totusi exista cazuri în care unele sunt trimise Senatului pentru a fi discutate, eventual promulgate. Fiecare propunere de gen, venita din partea unui singur parlamentar sau a grupului, face un drum lung pâna a aparea în Monitorul Oficial, elaborarea si prezentarea ei fiind doar primul pas. Astfel, social-democratul Vasile Puscas se poate mândri în 2007 cu zece initiative, zece succese. Toate propunerile sale au fost trimise Senatului. În rest, majoritatea deputatilor, exceptie facând doar Konya Hamar Sandor, au avut si proiecte respinse. Astfel, spre exemplu, initiativa grupului parlamentar democrat, din care fac parte atât Daniel Buda cât si Gratiela Iordache de a declara 1 ianuarie ca Zi a României Europene, s-a trezit cu un raspuns negativ din partea Guvernului. Cele mai multe raspunsuri negative le-a primit, fara îndoiala, Mircia Giurgiu, cel care a avut, delaltfel cele mai multe propuneri.
Ciudat este faptul ca majoritatea proiectelor care vizau functionarii publici si finantele publice locale au fost respinse. Mate Andras a propus, de exemplu, modificarea Legii 161/2003, adica impunerea de masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, dar si în acest caz initiativa a fost respinsa definitiv.
<i><b>Realizari si esecuri</b>
Daniel Buda: „câstigarea alegerilor europarlamentare poate fi considerata si ca o consecinta a activitatii democratilor în legislativul românesc. Exista într-adevar realizari importante. Sunt multumit mai ales de stadiul în care se afla Legea care va prevedea despagubirea celor care au ales sa investeasca în introducerea anumitor utilitati, gazul, în speta, din bugetul propriu si de proiectul de lege al organizarii mestesugarilor, acesta va revolutiona activitatea celor care muncesc în aceste sectoare. Regret ca relatiile cu Guvernul nu au fost extraordinare. Am avut probleme legate de punctualitatea celor din Executiv.Clujul a avut de suferit din cauza faptului ca Partidul Democrat a iesit de la guvernare.
Petru Calian – PD- „ Marea mea realizare este elaborarea a sapte proiecte legislative, mai bine zis a 6 legi si a amendamentului prin care sunt incriminate insulta si calomnia. Ma bucur ca am reusit în 2007 sa atrag sume importante în Cluj si sper ca si în 2008 sa pot face asta. Am rezolvat o serie de probleme prin interventii în plen, prin întrebari si interpelari. Sunt multumit ca am reusit sa promovez Legea pentru înfiintarea Institutiei Avocatul Copilului, care în acest moment se afla la Senat.
Regrete am destule. Îmi pare rau ca nu am reusit sa promovez si mai multe legi. Regret ca nu am reusit sa rezolv problema fostilor proprietari si a chiriasilor din imobilele retrocedate, desi legea pe care am propus-o a trecut de Parlament. Nu pot accepta ca exista oameni care vor fi aruncati în strada.
Urmatoarele mele propuneri sunt legate de sprijinirea studentelor care devin mame. Mi se pare normal ca si acestea sa primeasca indemnizatiile de maternitate, pentru a sprijini natalitatea si tinerii, în general”.
Mate Andras-UDMR- „ Consider ca în 2007 am avut multe realizari, multe dintre proiectele pe care le-am demarat au fost aprobate. Cea mai importanta realizare a mea este totusi legata de activitatea din teritoriu. Am deschis birouri parlamentare si la Dej, Gherla, si va urma Huedinul. O data pe luna reusesc sa ma duc în fiecare dintre aceste localitati pentru a ma întâlni cu alegatorii. La Bucuresti am reusit sa aduc în discutia Comisiei Juridice, un proiect de lege privitor la regimurile matrimoniale.
Întrebarile si interpelarile pe care le-am adresat Guvernului sunt, în general, bazate pe interpretarea anumitor legi. Nu sunt, însa foarte multumit, de raspunsurile Executivului.
Cel mai mare regret, pentru anul care se termina este lgat de scindarea de candidatul independent la europarlamentare, ca nu am avut liste comune. Sincer sa fiu, desi su fost esecuri proiectele respinse acestea m-au afectat doar atunci, pe moment. Durearea cea mai mare este legata, însa, tot de Legea regimurilor matrimoniale, care, daca va fi adoptata va avea un efect foarte puternic asupra societatii din România.
Horea Uiorean-PNL- „ Cele mai multe interventii din Parlament le-am avut pe baza problemelor reclamate de catre cetateni în cadrul audientelor. Îmi dau seama ca nu am avut foarte multe interpelari. Cea mai mare realizare a fost, totusi, promovarea unei legi, propusa împreuna cu alti colegi din PNL, prin care sa se stabileasca ca parlamentarii sa fie alesi prin vot uninominal. Este tocmai legea pe care Guvernul si-a asumat-o….Sunt multumit de aceasta tocmai fiindca stiu ca am lucrat efectiv la ea.
Relatia cu Guvernul a fost relativ buna. Recunosc ca îmi este mai usor sa comunic cu membrii acestuia de vreme ce fac parte tocmai din partidul aflat la guvernare. Totusi, ca de obicei, e loc de mai bine.
Cel mai mare regret al meu este ca nu am reusit sa promovez sufiecient o lege prin care sa facem ca si consilierii locali sa fie alesi direct, pe liste. Mereu am crezut ca schimbarile ar trebui facute de jos în sus. Sper ca în 2008 sa reusesc mai multe”.
Mircia Giurgiu- deputat independent- „În 2007 am reusit promovarea a cinci proiecte legislative. Prin acestea se va stabili acordarea unui sprijin pentru copiii saraci de la sate cu rezultate foarte bune la învatatura. O alta initiativa legislativa, dezbatuta deja în Senat este cea referitoare la acordarea de facilitati pentru tinerii pâna la 40 de ani care doresc sa scoata terenuri din circuitul agricol, iar Comisiile de specialitate dezbat, deja, ideea de a transforma unele dintre fostele unitati militare dezafectate în camine studentesti. În principiu, sunt multumit daca 10% dintre problemele pe care le ridic primesc un raspuns, mai mult, în acest an au fost rezolvate mai mult de jumatate dintre acestea.
Regretele mele sunt legate de drumul lung pe care un proiect trebuie sa îl faca pâna a deveni lege. Majoritatea interpelarilor mele s-au bazat pe sesizarile venite din partea sindicatelor si patronatelor. Oricum sunt multumit de faptul ca ma cauta tot mai multa lume, nu numai din Cluj ci si din Bistrita, Mures etc. Asa ca, pentru saptamâna urmatoare si începutul lui 2008 am pregatite 15 interpelari si proiecte de lege”.
Vasile Soporan- PSD- „ Am reusit, în primul rând sa sustin proiecte deosebit de importante pentru administratia publica si protectia mediului. În al doilea rând, alaturi de colegii mei am adus finantari notabile pentru Cluj. Am obtinut alocarea de sume importante din Bugetul de Stat pentru infrastructura, atât pentru drumurile judetene cât si pentru cele din mediul rural. Un al treilea aspect al activitatii parlamentare a fost legat de sustinerea în Parlament a proiectului Parcului Industrail Nokia, care avea nevoie, într-un moment de criza, de un vot pozitiv. Tot noi am sustinut si am reusit sa obtinem majorarea pensiilor.
Având în vedere numarul mare de Ordonante de Urgenta, mult mai multe decât în orice alta legislatura si problemele aparute în cadrul fostei aliante D.A. se poate spune ca avem un guvern extrem de instabil. În consecinta nu am avut o relatie foarte buna. Proiectele de guvernare nu s-au mai materializat ci au ramas la stadiul de promisiune. În 2007 nu s-a reusit, din pacate realizarea unui program comun care sa ne permita, în urma aderarii la UE, folosirea reala a potentialului noului statut, de tara membra a Uniunii. Aceasta se datoreaza, în primul rând, incompetentei Guvernului…”</i>
Ligia Popa
