Parlamentarii bistriţeni se pregătesc să tragă „linie”. Deputaţii, la final de mandat

Câteva săptămâni ne mai despart de momentul alegerilor parlamentare din acest an. Pentru cine am dat votul acum patru ani şi cu ce se pot lăuda aleşii noştri? În acest număr vă prezentăm activitatea deputaţilor de Bistriţa din momentul în care au fost aleşi şi până în prezent.

În urmă cu patru ani, doi social-democraţi, un liberal şi un democrat-liberal, plecau spre Bucureşti, pe cele patru locuri de parlamentar în Camera Deputaţilor, din judeţul Bistriţa-Năsăud. Gazeta de Bistriţa face un scurt bilanţ al activităţii parlamentare, încercând să rememoreze cine sunt şi ce au făcut deputaţii bistriţeni în ultima legislatură.

Treizeci de ani profesor, iniţiator al Radarului pădurilor

Cunoscută îndeosebi ca iniţiator al Radarului pădurilor, pe vremea când a fost ministru delegat pentru Ape şi Păduri, în perioada 2014-2015, Adriana-Doina Pană (n. 16 mai 1957, comuna Matei) este singura femeie parlamentar de Bistriţa-Năsăud. A intrat în politică în 2004, când a devenit membră a Partidului Social Democrat. A fost, pe rând, consilier judeţean în CJ Bistriţa-Năsăud, secretar de stat în Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării, inspector general şcolar în cadrul ISJ Bistriţa-Năsăud. În 2012 a câştigat în urma alegerilor parlamentare mandatul de deputat în colegiul uninominal nr. 1 din judeţ.

Înainte de a intra în politică, Adriana-Doina Pană a lucrat în învăţământ, având o carieră profesională de peste 30 de ani în domeniu.

În Parlament, Adriana-Doina Pană face parte din şase comisii permanente ale Camerei Deputaţilor. A avut 30 de luări de cuvânt în 27 de şedinţe parlamentare şi 11 declaraţii politice. Aproape o treime din propunerile legislative în care a fost iniţiator au devenit ulterior legi.

Cu siguranţă, de numele deputatului bistriţean Adriana-Doina Pană se leagă unul dintre cei mai importanţi paşi care s-au făcut spre limitarea distrugerii fondului forestier din România. Pe lângă Radarul pădurilor, Doina Pană a fost şi un susţinător al mult disputatului Cod Silvic, din 2015.

“Alături de Radarul pădurilor, care de o jumătate de an de când funcţionează a limitat drastic tăierile ilegale din păduri, această lege reprezintă al doilea pilon care, înainte de orice interes politic, susţine interesul României” spunea deputatul Doina Pană în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui României, Klaus Iohannis, în vara anului trecut, după ce acesta a retrimis Legea noului Cod Silvic spre examinare în Parlament.

Cel mai longeviv deputat, Ioan Oltean

Ioan Oltean, deputat din partea Partidului Naţional Liberal (al cărui membru a devenit după fuziunea PD-L cu PNL), este unul dintre „greii” politicii bistriţene. Cu şase mandate de deputat, Ioan Oltean este cu siguranţă cel mai longeviv parlamentar de Bistriţa-Năsăud. A devenit prima dată parlamentar imediat după Revoluţie, fiind deputat între anii 1990-1992. În afară de perioada 1992-1996, în care a activat ca şi consilier juridic şef în cadrul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Ioan Oltean a fost ales succesiv, ca parlamentar, în toate legislaturile care au urmat.

În actualul mandat, Ioan Oltean s-a remarcat ca unul dintre cei mai activi parlamentari, cu peste 700 de luări de cuvânt în 98 de şedinţe, aproape 100 de declaraţii politice şi tot atâtea luări de cuvânt în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. A fost iniţiator la 48 de proiecte legislative, dintre care însă doar şapte au fost ulterior promulgate ca legi. Membru într-o comisie permanentă şi alte trei comisii speciale, Ioan Oltean a fost şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor în cinci sesiuni parlamentare din actuala legislatură.

Deşi nu mai candidează la alegerile din acest an, anunţând deja că intenţionează să deschidă un birou de avocatură după încheierea mandatului, actualul deputat nu se retrage din politică. „Din politică ies când vreau eu, nu când vor alţii”, declara recent presei deputatul bistriţean. Numele lui Ioan Oltean este strâns legat de cel al fostului PD, devenit ulterior PD-L, fiind unul dintre liderii naţionali „la vârf” ai formaţiunii politice conduse de Traian Băsescu.

Clujean la origine, (n. 20 aprilie 1953, loc. Valea Unguraşului) de profesie este cadru didactic (învăţător), devenind ulterior jurist şi apoi avocat, membru în Baroul Bucureşti. După Revoluţie, în perioada 1990-1994, a fost secretar FSN Bistriţa-Năsăud.

Un evoluţie politică oarecum neaşteptată

Cunoscut de oamenii din Bistriţa-Năsăud ca „deputatul nostru din comisia pentru agricultură”, Stelian Dolha înregistrează la ora actuală una dintre cele mai surprinzătoare evoluţii de pe scena politică locală. Ales în 2012, pentru prima dată în cariera sa politică, deputat în colegiul uninominal nr. 4 al judeţului, membru fiind al Partidului Naţional Liberal, el a devenit după unificarea celor două mari partide de dreapta, de anul trecut, co-preşedinte al noului PNL din Bistriţa-Năsăud. Înainte de alegerile din acest an, nemaifiind pe listele de candidaţi ai partidului, şi-a dat demisia din toate funcţiile, inclusiv la nivel naţional, devenind simplu membru.

În mandatul început acum patru ani, pe agenda de activitate a deputatului Stelian Dolha s-au adunat un număr de aproape 70 de luări de cuvânt, în peste 50 de şedinţe, şi 28 de declaraţii politice. A fost pe lista de iniţiatori a 78 de proiecte legislative, dintre care 12 au fost promulgate ca legi.

Declinul politic al lui Stelian Dolha a început după eşecul în alegerile locale din vară, când a pierdut la scor bătălia electorală pentru fotoliul de primar al municipiului reşedinţă de judeţ, cu Teodor Ovidiu Creţu, fost şi actual edil şef. Dolha a intrat în cursa electorală după retragerea candidatului Adrian Titieni, nereuşind să realizeze scorul partidului în alegeri, ca procent de vot.

După ce a fost o scurtă perioadă co-preşedinte al PNL Bistriţa-Năsăud, împreună cu Ioan Oltean, deputatul Stelian Dolha a devenit, înainte de a demisiona din funcţiile politice de conducere, unul dintre cei mai aprigi adversari politici ai fostului aliat.

De loc din comuna Braniştea, unde a fost consilier local între anii 2000-2008, Stelian Dolha (n. 19 aprilie 1970) este licenţiat în filosofie şi antropologie. După nouă ani ca electronist în automatizări la Întreprinderea Metalurgică din Beclean, a intrat în mediul privat, de unde, din poziţia de administrator al unei societăţi de profil medical a devenit apoi parlamentar de Bistriţa-Năsăud.

Cel mai tânăr, cel mai sărac

Licenţiat în Ştiinţe Politice, după absolvirea secţiei de profil a Facultăţii de Drept “Simion Bărnuţiu” din Sibiu, Vasile-Daniel Suciu, la cei 36 de ani ai săi, rămâne unul dintre cei mai tineri politicieni ai judeţului. A intrat în politică din postura de jurnalist, devenind în ianuarie 2007 director al Cancelariei Prefectului, după ce a fost şef departament politic la cotidianul Mesagerul de Bistriţa şi corespondent judeţean al Evenimentului Zilei. Din septembrie 2007, până în iunie 2012, a fost consilier parlamentar al actualului preşedinte de Consiliu Judeţean, Radu Moldovan. La alegerile următoare se poate spune că i-a locul acestuia în Parlament, câştigând din partea PSD colegiul uninominal nr. 2.

Co-iniţiator a 73 de propuneri legislative, dintre care 15 au devenit legi, în dreptul deputatului Suciu se pot număra 59 de luări de cuvânt, în 35 de şedinţe, respectiv 54 de declaraţii politice.

La alegerile locale din această vară, Daniel Suciu a fost contracandidatul actualului primar de Sângoerz-Băi, cu care a intrat în competiţie electorală din postura de parlamentar, însă a pierdut alegerile la câteva sute de voturi.

Considerat la început de mandat de presa locală bistriţeană „cel mai sărac parlamentar”, cu o declaraţie de avere completată la majoritatea rubricilor cu „nu este cazul”, un an mai târziu a reuşit să „schimbe foaia”, după ce şi-a cumpărat teren şi o casă in municipiul Bistriţa, in urma unui credit bancar, se pare, scadent in anul 2028.