În 2016, procurorii DIICOT au arestat patru tineri care vindeau droguri, cunoscute sub denumirea generică de etnobotanice, puștanilor din Cluj Napoca. Unul dintre aceștia, recidivist, a beneficiat de protecția oferită de parlamentarii români infractorilor: schimbarea modului în care funcționează legile prescripției. Rechizitoriul privitor la traficantul de etnobotanice a fost trimis în instanță anul trecut. La sfârșitul lunii mai, Guvernul a modificat articolul care reglementează prescrierea faptelor, după o decizie a Curții Constituționale formată din judecători numiți pe criterii politice.
C. D.-G., un tânăr din Florești care se ocupa de vânzarea de etnobotanice, a scăpat de pușcărie și de acuzațiile penale pentru care a fost trimis în judecată grație faptului că parlamentarii au modificat procedura prin care se aplică prescripția în materie penală. În actul de sesizare s-a reţinut că tânărul, ”în perioada 2014 — 1 1.06.2015, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a deținut în scop de revânzare, la data de 10.06.2015 substanțe susceptibile a produce efecte psihoactive și a vândut în 102 rânduri substanțe susceptibile a produce efecte psihoactive, unui număr de 2 investigatori sub acoperire și unui număr de 17 persoane pe raza municipiului Cluj Napoca, şi apoi în perioada 11.06.2015 — octombrie 2015, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut în 8 rânduri substanțe susceptibile a produce efecte psihoactive, unui număr de 3 persoane pe raza municipiului Cluj Napoca”, arată rechizitoriul. Mai mult, pe parcursul procesului clujeanul a recunoscut faptele, arătând că doreşte să fie judecat numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale
Probele strânse de pe urma martorilor arată că în perioada 2014 – 11.06.2015 şi în perioada 11.06.2015- octombrie 2015, traficantul a vândut de peste 100 de ori rânduri etnobotanice, unui număr de 2 investigatori sub acoperire și unui număr de 17 persoane pe raza municipiului Cluj Napoca, respective a vândut în 8 rânduri substanțe susceptibile a produce efecte psihoactive, unui număr de 3 persoane pe raza municipiului Cluj Napoca
”Din datele de la dosar reiese că clujeanul are 28 de ani, este necăsătorit, studii medii, fără ocupație, fără antecedente penale, însă ulterior comiterii faptelor descrise mai sus, a dovedit perseverentă infracțională și a repetat comiterea faptelor astfel încât pentru fapte comise ulterior a fost condamnat la pedepse cu închisoarea cu executare, chiar și la acest moment aflându-se în stare de deținere, pentru același gen de fapte. în prezenta cauză, după efectuarea percheziției domiciliare și după reținerea sa, a continuat să vândă substanțe psihoactive în timp ce se afla sub control judiciar”, arată dosarul.
Noroc cu parlamentarii care se tem de penal
În 2020, clujeanul a fost condamnat de Tribunalul Cluj la 6 ani 4 luni şi 10 zile închisoare.
”Instanţa de fond în mod întemeiat a constatat că infracţiunea din prezenta cauză este concurentă cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 49 din 12 februarie 2018 a Tribunalului Cluj, rămasă definitivă prin neapelare la 27 februarie 2018 şi prin sentinţa penală nr. 111/2020 a Tribunalului Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 927/2020 a Curţii de Apel Cluj, iar în baza art. 39 lit. b Cp, au fost contopite toate pedepsele în pedeapsa de 6 ani, 9 luni şi 10 zile închisoare, care ar urma să fie executate în regim de detenţie”, arată modalitatea în care a fost administrată pedeapsa până la schimbarea legilor prescripției.
”Până la data de 30 mai 2022, data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 71/2022, în materie penală nu a funcţionat întreruperea cursului termenelor de prescripţie a răspunderii penale, situaţie juridică care va produce efecte în condiţiile legii penale mai favorabile în cauzele pendinte. Ipotezele de întrerupere a cursului de prescripţie penală în condiţii OUG nr. 71/2022 se vor aplica numai faptelor comise începând cu data de 30 mai 2022, acestea neputând fi aplicate retroactiv în cauzele pendinte, neavând natura unei legi penale mai favorabile, ci dimpotrivă. (…) În prezenta cauză, legea penală mai favorabilă evaluată în mod global este cea cuprinsă între data de 23 iunie 2018 (data publicării în M.Of. al României a Deciziei nr. 297/2018) şi data de 30 mai 2022 (data intrării în vigoare a OUG nr. 71/2022). (…) La termenul general de prescripţie de 5 ani menţionat mai sus se adaugă încă 2 luni, în condiţiile în care prin art. 43 alin. 2 din Anexa 1 la Decretul Preşedintelui României nr. 195/16 martie 2020, privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 3 din 19 martie 2020, pentru încuviinţarea măsurilor adoptate de Preşedintele României privind instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României, respectiv art. 64 alin 5 din Anexa 1 la Decretul Preşedintelui României nr 240/14 aprilie 2020, privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4 din 16 aprilie 2020, pentru încuviinţarea măsurii adoptate de Preşedintele României privind prelungirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României, cursul prescripţiei a fost întrerupt pentru o perioadă de 60 de zile. Faţă de cele de mai sus, prescripţia răspunderii penale cu privire la infracţiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în prezenta cauză s-a împlinit în cursul lunii decembrie 2020. Chiar şi în situaţia în care vom lua în considerare Ordonanţa de prelungire a măsurii controlului judiciar din 30 septembrie 2016 emisă de procuror în faza de urmărire penală, ultimul act comunicat inculpatului de la care ar începe să curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale, aceasta s-a împlinit în cursul lunii noiembrie 2021, respectiv termenul general de 5 ani prevăzut de dispoziţiile art. 154 alin 1 lit b Cp, la care se adaugă cele 60 de zile din perioada 16 martie 2020 – 16 aprilie 2020, perioada stării de urgenţă, în care cursul prescripţiei răspunderii penale a fost suspendat.
Având în vedere că în cauză, s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale privind pe inculpat cu privire la infracţiunile pentru care acesta a fost trimis în judecată, în baza art. 16 alin 1 lit. f Cpp urmează să se dispună încetarea procesului penal cu privire la infracţiunea de efectuare de operaţiuni neautorizate cu substanţe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev. de art. 16 alin 1 din Legea nr 194/2011 cu aplicarea art. 35 alin 1 Cp şi art 396 alin 10 Cpp, aşa cum a fost recalificată fapta comisă de inculpat din două infracţiuni pentru care inculpatul a fost trimis în judecată într-o singură infracţiune”, arată ,motivarea instanței care l-a eliberat pe traficant.
Legi cu dedicație pentru infractori
Curtea Constituțională a României a emis o decizie prin care a fost declarat neconstituțional articolul de lege prin care procurorii puteau întrerupe termenul de prescripție al unui dosar prin acte de procedură. Practic, prin acest artificiu, procurorii țineau la sertar dosare sensibile cu care diferiți oameni din politică, administrație sau din mediul de afaceri puteau fi întorși cu cheia în direcția dorită. Spus mai pe șleau, șantajabilii erau ținuți în șah. Odată cu decizia CCR, cei vizați de acest tip de dosare vor trebui trimiși în judecată în termenul legal, sau acțiunea penală se va prescrie.
”Prin decizia CCR s-a eliminat prescripția specială. Acest tip de prescripție vizează dosarele procurorilor prin care inculpații sunt ținuți în șah. Cu alte cuvinte, dacă procurorul nu obține o condamnare definitivă termenul general de prescripție de 5, 8, 10 sau de 15 ani, procesele se închid prin prescripție. Până acum, dacă în termenul de prescripție procurorul emitea un singur act de procedură, prin care motiva că a lucrat la dosarul respectiv, termenul de prescripție se prelungea în mod automat. Este o decizie care schimbă radical modul de abordare a cauzelor, și în principal a cauzelor mari și vechi!”, explică un avocat clujean.
CCR a declarat neconstituțional a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.155 alin.(1) din Codul penal. Potrivit acestui articol, ”cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.
Art.155 alin. (1) din Codul penal a avut până în aprilie 2018 următorul conținut : ” Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. Întrucât sintagma „oricărui act de procedură în cauză” era neclară, imprevizibilă și incoerentă, Curtea Constituțională, prin Decizia nr.297 din 26 aprilie 2018, a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză” din cuprinsul dispozițiilor art.155 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională. Potrivit prevederilor Constituției si a Legii de organizare, această decizie era obligatorie, în sensul că legiuitorul trebuia să ia măsuri pentru înlocuirea acestei sintagme și stabilirea unor condiții clare prin care să se poată dispune întreruperea prescripției răspunderii penale, prin introducerea unor termeni univoci cu privire la condițiile și termenul întreruperii prescripției. Din 2018 și până în prezent, nu a fost luată nicio măsură, astfel încât prevederea „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea ” a rămas neterminată și inaplicabilă. În aceste condiții, prin decizia prezentă s-a declarat neconstituțional textul rămas în vigoare. Urmează că legiuitorul să ia în sine măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Deciziei nr. 297 din 2018 și a prezentei decizii. Menționăm încă o dată că în mod incorect și nejustificat se reține că prin decizia noastră am fi eliminat instituția întreruperii prescripției penale”, transmite CCR.
Cum s-a ajuns la OUG
După decizia CCR, guvernul a fost nevoit să recurgă la OUG pentru a modifica legislația penală, în ciuda referendumului promovat de președintele României în urmă cu trei ani, la care românii au votat împotriva acestei practici, a ordonanțelor de urgență, în cazul chestiunilor legate de justiție.
Executivul a modificat astfel articolul ce reglementează prescrierea faptelor penale, pentru că altfel, în urma deciziei CCR, ar fi putut duce la închiderea unor dosare implicând nume celebre, precum Elena Udrea, Sorin Blejnar, fost președinte al Fiscului, ori Lucian Duță, fost președinte al Casei de Asigurări de Sănătate.
Curtea Constituțională a analizat pentru prima oară în 2018 prevederile din Codul penal referitoare la calculul prescripției, adică termenul maxim în care o persoană poate fi trasă la răspundere penală pentru încălcarea legii. La momentul respectiv, judecătorii au cerut legislativului și executivului să aducă mai multă precize în procedura de calcul a acestui termen. Consecința a fost că judecătorii au aplicat după propria apreciere, adică în mod diferit, la nivel național, această prevedere coroborată cu decizia CCR. Drept urmare, articolul a ajuns anul acesta din nou în analiza Curții Constituționale și a fost practic desființat, iar în precizările de presă date publicității ulterior, Curtea Constituțională critică dur Parlamentul și Guvernul că timp de aproape patru ani nu au luat măsuri pentru a pune în acord Codul penal cu decizia din 2018 a CCR.
Ministrul Predoiu a explicat că această modificare a fost cerută de CCR, fiind susţinută şi de Parchetul General.
„Această intervenţie legislativă a fost cerută imperios chiar prin comunicatul Curţii Constituţionale care menţionează termenul de intervenţie imediată pentru a alinia legislaţia deciziei respective. Nu mai puţin această intervenţie a fost susţinută şi de poziţia Parchetului General, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Public cu care ne-am consultat imediat şi care ne-a confirmat analiza în sensul că o pasivitate sau o întârziere în intervenţia legislativă ar fi condus la un efect nedorit, aş putea spune chiar devastator asupra multor anchete şi implicit asupra obiectivelor Guvernului din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Nu în ultimul rând, este o intervenţie care vizează protecţia cetăţeanului pentru că păstrarea cadrului legislativ consacrat combaterii infracţionalităţii de toate tipurile reprezintă o măsură prin care statul protejează siguranţa cetăţeanului”, a arătat Cătălin Predoiu.
Butoanele din Justiție
Un raport al Inspecției Judiciare, făcut în urma unor verificări la dosarele instrumentate de procurorii DNA, în care sunt luați în vizor procurori sau judecători, arată adevăratul mod în care sunt apăsate butoanele din justiție: majoritatea dosarelor de cercetare nu sunt finalizate prin rechizitorii, ele fiind ținute la sertar.
La DNA Cluj au fost înregistrate 17 dosare vizând un număr total de 19 procurori.
”Din totalul de dosare, 16 sunt soluţionate vizând 18 procurori şi un singur dosar vizând un procuror nu era soluţionat la data de 30 iulie 2018. Nu au fost identificate dosare vizând magistrații formate ca urmare a unor sesizări din oficiu”, arată raportul Inspecției Judiciare.
Dosarul nr. 152/P/2013, înregistrat la data de 25.11.2013, vizează presupuse fapte comise de magistrat judecător din cadrul Tribunalului Satu-Mare (…). La data de 03.12.2013 este audiată persoana vătămată (…). Prin ordonanța din data de 07.03.2014, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (…). În perioada mai 2014 – 14.06.2016, dosarul a rămas în nelucrare. (…) La data de 24.10.2016, prin ordonanța procurorului, s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 lit. b și d Cod procedură penală, adică fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege sau că există o cauză justificativă sau de neimputabilitate.
Dosarul nr. 32/P/2014 vizează presupuse fapte de abuz în serviciu comise de magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca (…). În perioada aprilie 2014 – mai 2015, dosarul a rămas în nelucrare. (…) Dosarul a fost înregistrat la data de 05.03.2014 și soluționat la data de 23.06.2015, dispunându-se clasarea.
Dosarul nr. 70/P/2014 vizează presupuse fapte de abuz în serviciu, luare de mită și dare de mită comise de magistratul judecător din cadrul Tribunalului Comercial Cluj și fost judecător la Tribunalul Cluj (…). Dosarul a fost înregistrat la data de 06.06.2014 și repartizat, la aceeași dată, procurorului-sef Elena Botezan, în vederea efectuării urmăririi penale. În 30.06.2014, a fost începută urmărirea penală in rem (…) La data de 05.01.2015, dosarul a fost redistribuit procurorului-șef serviciu Marincean Anca, actualul șef DNA Cluj.
La data de 13.03.2017, prin ordonanța procurorului, s-a dispus reunirea dosarului nr. 71/P/2014 la dosarul nr. 70/P/2014. Prin ordonanța nr. 70/P/2014 din data de 15.03.2017, s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele nu există. În perioada 2015-2016, dosarul a rămas în nelucrare.
Cu alte cuvinte un dosar în care un judecător este acuzat de corupție a fost pasat, ca un cartof fierbinte, de la un șef la altul și lăsat în coadă de pește.
Unde lucrează magistrații vizați de DNA Cluj
Dosarele înregistrate la această secţie în perioada de referinţă au vizat procurori de la următoarele parchete: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud (2 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj (4 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Vişeu de Sus (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomireşti (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou (2 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare (1 procuror).
Nu s-au întocmit rechizitorii în cauze care să vizeze procurori.
Dosar cu un judecător de la Tribunalul Cluj acuzat de mită ținut la sertar 2 ani și clasat
Dosarul nr. 154/P/2014 vizează presupuse fapte de abuz în serviciu reclamate de persoana vătămată ca fiind comise de magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Huedin (…). Dosarul a fost inregistrat la data de 02.12.2014 și repartizat la aceeași dată procurorului de caz. În cauză nu a fost incepută urmărirea penala in rem. În perioada decembrie 2014 – iulie 2016, dosarul a rămas în nelucrare (…). Finalul lui a fost clasarea pe motiv că faptele nu există.
Dosarul nr. 19/P/2015 vizează presupuse fapte de luare de mită, dare de mită și abuz în serviciu reclamate de persoana vătămată ca fiind comise de magistrat judecator din cadrul Tribunalului Specializat Cluj (…). Dosarul a fost înregistrat la data de 23.01.2015 și repartizat la aceeași dată procurorului de caz. În cauză nu a fost începută urmărirea penală in rem. În perioada februarie 2015 – februarie 2016 (…) și martie 2016 – martie 2017, dosarul a rămas în nelucrare. Prin ordonanța nr. 19/P/2015 din data de 16.03.2017, s-a dispus clasarea, precum și disjungerea și declinarea în favoarea PJ Cluj-Napoca.
