Parcul Naţional Munţii Rodnei şi problemele legate de acesta, dezbătute în şedinţa Colegiului prefectural

La data de 25 iunie,  avut loc la Rodna, la sediul administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, şedinţa Colegiului prefectural, unde s-au dezbătut problemele cu care se confruntă, Rezervaţia Biosferică.

La dezbatere au fot prezenţi şefi de instituţii, primarul comunei Rodna, Alexandru Năşcan, directorul  Parcului Naţional Munţii Rodnei, prefectul Ioan Ţintean, subprefectul Ovidiu Frenţ şi coordonatorul ştiinţific, Iuşan Claudiu.

Parcul Naţional Munţii Rodnei – Rezervaţie a Biosferei este situat în partea de nord a judeţului Bistriţa-Năsăud, partea de S-SE a judeţului Maramureş, întinzându-se pe suprafaţa de administrare a trei direcţii silvice: Bistriţa, Baia Mare şi Suceava.

Este unul dintre obiectivele principale de patrimoniu natural din judeţ, cu o suprafaţă totală de 47.227 ha, din care 9.425 ha (20%) pe cuprinsul judeţului Maramureş. Din total suprafaţă, 27.792,9 ha reprezintă fond forestier.

Pentru asigurarea protecţiei şi conservării unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale şi în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervaţiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie ecologică, de conservare şi de valorificare a resurselor, zone strict protejate, zone tampon, zone de reconstrucţie ecologică şi zone de dezvoltare durabilă.

Managementul rezervaţiilor biosferei se realizează conform unor regulamente şi planuri de protecţie şi conservare proprii, în conformitate cu recomandările Programului Om-Biosferă de sub egida UNESCO. Aceste rezervaţii sunt recunoscute la nivel internaţional în cadrul reţelei UNESCO din Programul Om-Biosferă (MAB – Man and the Biosphere). Rezervaţiile biosferei se constituie într-o Reţea Mondială. Sunt propuse de guvernele ţărilor în care se găsesc şi trebuie să îndeplinească minim trei funcţii de bază, complementare, funcţia de conservare, de dezvoltare şi funcţia logistică.

În cadrul şedinţei s-au dezbătut probleme legislative,  proiecte de implementare şi s- a discutat despre administrarea parcului, iar prefectul Ioan Ţintea, a precizat că  proprietarii se plâng că nu pot să utilizeze păşunile, nu pot să exploateze lemnul pe care ar avea nevoie pentru a putea să producă venituri pentru comunitatea locală şi nu primesc compensaţii de la Guvern, de la Minister.

” Ştim cu toţii că Parcul este oarecum în subordinea Ministerului Mediului, dar şi a comunităţilor locale şi proprietarii se plâng că nu primesc compensaţii de la buget pentru ceea ce nu pot ei să exploateze. Astăzi  am aflat cu toţii, la Colegiul Prefectural, despre aceste situaţii în care se află Parcul Naţional, adică să putem şi păstra natura aşa cum este ea, să regenereze flora şi fauna în mod natural, iar pe de altă parte şi aceşti proprietari să poată supravieţui după producţia celor 2000 de ani, aşa cum spun dânşii. Adică ei au păşunat, oieritul, a fost o îndeletnicire de bază în această zonă şi acuma spun că odată cu încorsetarea legală care este în jurul lor, nu mai pot beneficia de acele păşuni care de fapt noi ştim că sunt subvenţionate prin APIA.

Probabil că împreună cu Regia, ştiţi că la această dată ei se află într-o stare prelungită de subordonare la Regia Naţională a Pădurilor, dar odată cu finalizarea formei de proprietate, nu ştim, se zvoneşte că va trece la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud sau o va prelua în continuare Regia Naţională a Pădurilor, trebuie să facem o sesizare de intervenţie în actele normative care guvernează activitatea acestui parc, în sensul că, aceşti proprietari să poată să primească şi ei compensaţii pentru ca să îşi întregească veniturile pe care altminteri le pierd prin exploatarea lemnului, în principal, dar şi a faptului că nu pot să constituie acele loturi de păşuni sau poziţii de păşuni alpine după care se primesc subvenţii, şi nu puţine.

În ce mă priveşte, după cum s-a observat astăzi am toată determinarea  să facem propuneri pentru a interveni în legislaţia actuală, în aşa fel, încât ambele părţi, pe de o parte Consiliul Ştiinţific, împreună cu conducerea Parcului să fie mulţumiţi de modul cum îşi pot exercita atribuţiunea, pe de altă parte şi unităţile administrativ teritoriale să poată să aibă venituri de pe urma păşurilor şi a lemnului din aceste parcuri. Ne gândim, pe viitor la o mai bună reclamă cu privire la dezvoltarea turismului şi după cum s-a observat există proiecte multe pe care le-a prezentat conducerea Parcului, cu privire la dezvoltarea activităţii turistice în această zonă”, a precizat Ţintean.

Doina Jauca, directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, crede că e o anomalie faptul că după zece ani nu s-a reuşit obţinerea compensaţiilor pentru fondul forestier inclus în conservare.

„După zece ani de administrare a Parcului Naţional Munţii Rodnei, încă nu am reuşit să obţinem aceste compensaţii pentru fondul forestier inclus în conservare. Este vorba de 13.000 hectare de pădure inclusă în conservare, care aparţine comunelor, deşi au fond forestier şi neinclus în Parc şi inclus în Parc  în zona tamponului de exploatare forestieră permisă şi, de asemenea în zona restricţionată. Calculul acestor  compensaţii care ar trebui acordate de statul român proprietarilor este de 77 de miliarde de lei vechi, anual. În toată ţara este aceeaşi situaţie, compensaţiile nu au fost acordate, cu toate că ele sunt menţionate în Codul Silvic. Noi facem demersuri de 10 ani, am sensibilizat, am explicat. Logic ar fi să se acorde pentru că atunci conflictul cu ariile protejate din România s-ar rezolva”, a mai precizat Jauca.

Întrebat care este  punctul  său de vedere, în cazul în care administrarea Parcului ajunge la Consiliul Judeţean şi dacă  ar fi benefic pentru Parc, Ţintean a răspuns: „ Nu am o imagine exactă, cât ar fi efortul financiar al Consiliului Judeţean, dar din punct de vedere administrativ, cred că ar fi o mai bună conlucrare cu Consiliul Ştiinţific şi credem noi că am putea organiza mai bine şi forma aceasta turistică pentru că trebuie încet-încet, să dezvoltăm şi veniturile, să creştem veniturile din forma de turism, plus că ar fi o întâlnire mai directă între unităţile administrative ale comunelor şi conducerea Consiliului Judeţean şi probabil că s-ar putea găsi nişte soluţii de exploatare, cu exploatare rezonabilă, a lemnului şi a activităţii care este mult mai largă. Pentru că aicea ştim, există şi carieră de piatră, la limita de margine a Parcului, există şi cereri pentru dezvoltarea unor activităţi subterane, pentru că există în această zonă segmente care din câte ştim noi sunt foarte cerute, zăcăminte naturale, care nu sunt exploatate cum este zona aparţinătoare comunei Maieru.Nu pot pune la dispoziţie parte de proprietate pentru că nu ai voie să iei din proprietatea Parcului numai dacă o compensezi cu altă proprietate, cu altă bucată de pământ.Toate acestea trebuie reglementate, ori fiind aşa cum aţi spus, sub o conducere judeţeană, am putea, probabil ajunge la înţelegeri dacă, bineînţeles, Consiliul Ştiinţific, ar fi de acord”.

Doina Jauca, directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, a mai precizat ” important este să fi conştient că administrezi un bun al Patrimoniului Naţional”.