Parcul National Muntii Rodnei a pierdut in 18 ani peste 10.000 de hectare
An de an, ariile naturale protejate din tara noastra pierd hectare intregi. Este si cazul Parcului National Muntii Rodnei, a carui suprafata a scazut in perioada 1992-2010 cu peste 10.000 de hectare.
Situatia cea mai dramatica din acest punct de vedere este cea in care se afla Rezervatia Retezat, care a pierdut in perioada mentionata mai sus nu mai putin de 16.353 hectare.
In total, suprafata Rezervatiei Deltei Dunarii, Rezervatia Retezat, Rezervatia Rodnei, Parcul National al Muntelui Ceahlau, Cheile Nerei – Beusnita, Cheile Bicazului – Hasmas, Bucegi, Cozia, Muntii Macinului si Piatra Craiului s-a diminuat cu aproape 65.000 de hectare in 18 ani.
Rezervatia Rodna a ramas cu doar 46.000 de hectare
La fel ca si in oricare alta tara, si in Romania exista numeroase arii naturale protejate, fie ele parcuri naturale, rezervatii stiintifice, monumente ale naturii sau situri de importanta comunitara. Din nefericire, in ciuda multelor legi date de-a lungul timpului pentru protejarea si conservarea mediului inconjurator , romanii nu prea tin la aceste aspecte. Cel putin asta demonstreaza analiza efectuata de econtext.ro in ceea ce priveste suprafata pe care au pierdut-o in perioada 1992-2010 un numar de 10 arii protejate din Romania.
Lucrurile nu stau bine deloc din acest punct de vedere nici in privinta Parcului National Muntii Rodnei. Daca in anul 1992, aria protejata avea o suprafata de peste 56.000 de hectare, 18 ani mai tarziu, adica in 2010, aceasta a scazut cu peste 10.000 de hectare.
Dr. Claudiu Iusan, biolog al Parcului National Muntii Rodnei si presedinte al Asociatiei ECO RODNA, a declarat pentru Gazeta de Bistrita ca „initiativa infiintarii Parcului National a aparut in 1923, asa cum visau Borza Alexandru si Emil Racovita, iar in 1932 s-a infiintat Rezervatia Pietrosu Mare. Ulterior s-a extins prin cateva acte legislative si hotarari ale consiliilor de ministri, iar in 1980 se declara ca Rezervatie a Biosferei, urmand ca in 1990 sa apara ordinul de ministru nr. 7 care il declara Parc National pe 56.000 hectare. Prin legea 5/2000 suprafata acestuia este redusa la 46.000 hectare. Poate de aici apare lipsa celor 10.000 hectare. Insa, in 1990 nu sunt descrise limitele parcului, asa cum apar ele mai tarziu in 2003 (HG 230/2003), cand apare delimitarea clara a acestui parc, iar prin OM 552/2003 se aproba zonarea interna”.
80% din parc, pe teritoriul judetului nostru
„Parcul National Muntii Rodnei este cea mai intinsa arie protejata din nordul Carpatilor Orientali, avand o suprafata de 46.339 ha. Importanta acestei arii protejate se datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare”, se precizeaza pe site-ul www.parcrodna.ro.
Din punct de vedere administrativ, parcul se intinde in judetele Maramures (20 la suta) si Bistrita-Nasaud (80 la suta).
In parc exista doua rezervatii stiintifice si anume Pietrosu Mare, care se intinde pe o suprafata de 3.300 hectare, si Piatra Rea – 409 hectare. Tot pe acelasi site se mai explica faptul ca zona de protectie integrala mai include si o serie de arii declarate rezervatii naturale, cum ar fi „Pestera si Izbucul Izvorul Albastru al Izei (100 hectare), Rezervatia speologica „Pestera Cobasel” (un hectar), Rezervatia mixta „Izvoarele Mihaiesei”! (50 hectare), Rezervatia mixta Bila – Lala (2568 hectare) sau Rezervatia botanica „Poiana cu Narcise din Masivul Saca" (cinci hectare).
In anul 2007, parcul a fost desemnat SIT Natura 2000 (SCI – sit de importanta comunitara si SPA – sit de importanta avifaunistica). In luna mai, anul 2004, s-a infiintat Administratia Parcului National Muntii Rodnei (APNMR). Ministerul Mediului si Padurilor, in calitate de autoritate publica centrala care raspunde de mediu, a incredintat pe baza de contract de administrare Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva, prin Directia Silvica Bistrita, responsabilitatea pentru finantare si atributiile de gospodarire a parcului, pentru o perioada de 10 ani, respectiv 2004-2014.
Delta Dunarii, in minus cu peste 11.000 de hectare
Scaderi mari in ceea ce priveste suprafata a inregistrat si Rezervatia Delta Dunarii in perioada 1992-2010. Aceasta se intindea pe 591.200 de hectare in anul 1992, ca anul trecut sa ajunga la doar 580.000 de hectare, adica cu11.200 de hectare mai putin.
Din reteaua nationala de arii naturale protejate, Rezervatia Deltei Dunarii se distinge, atat ca suprafata, cat si ca nivel al diversitatii biologice, avand triplu statut international: Rezervatie a Biosferei, Sit Ramsar (zona umeda de importanta internationala) si Sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural.
Potrivit informatiilor postate pe site-ul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Delta Dunarii propriu-zisa este cea mai mare componenta a rezervatiei si are o suprafata totala de circa 4.178 km patrati, din care, cea mai mare parte se gaseste pe teritoriul Romaniei (circa 82%), restul (circa 18%), fiind situata pe partea stanga a bratului Chilia, inclusiv delta secundara a acestuia, in Ucraina.
Rezervatia Retezat, scaderi dramatice
Analizand topul intocmit de econtext.ro, Rezervatia Retezat a pierdut cea mai mare suprafata intre anii 1992-2010.
Este vorba despre aproape 17.000 de hectare, de la 54.400 de hectare in 1992, pana la 38.047 de hectare in 2010.
De asemenea, Rezervatia Muntelui Ceahlau a suferit diminuari importante in ceea ce priveste suprafata. Aceasta avea 17.200 de hectare in 1992, iar anul trecut doar la 7.739 de hectare. Si Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas s-a redus cu circa 40% in 18 ani, de la 11.600 hectare la 6.933 hectare.
Rezervatia Bucegi a pierdut si ea in 18 ani peste 3.100 de hectare, de la 35.700 de hectare in 1992 la 32.598 hectare in 2010. Cozia s-a diminuat in perioada 1992-2010 cu 379 de hectare, iar Muntii Macinului cu 207 hectare. Totodata, Rezervatia Piatra Craiului a pierdut in 18 ani 19 hectare.
In perioada 1992-2010, cele zece zone naturale au pierdut, in total, aproape 65.000 de hectare, de aproape trei ori mai mult decat suprafata Capitalei.
Iulia Bartha
iulia@gazetadebistrita.ro
