Imaginea vechiului burg bistriţean este adeseori confundată cu centrul istoric, Biserica Evanghelică, Liceul „Liviu Rebreanu” şi nu în ultimul rând Parcul Municipal, denumit pe la începutul secolului XX şi Promenaden Park.
În secolul XXI Parcul Municipal rămâne locul de promenadă atât pentru persoanele vârstnice – bunici şi părinţi, cât şi pentru generaţiile tinere – copii, tineri îndrăgostiţi, sau pur şi simplu trecători, iubitori ai plimbărilor în natură, într-un oraş sugrumat de betoane şi asfixiat de praful modernităţii.
Bistriţa este prin excelenţă un oraş liniştit şi curat, în comparaţie cu alte oraşe mai mari sau de aceleaşi dimensiuni. Burgul săsesc de odinioară mai are reminiscenţe în actualul municipiu datorită locuitorilor, bistriţenilor vechi, care au ştiut să impună tradiţia locală tuturor valurilor populaţiilor adoptate pe parcursul timpului.
Extinderea oraşului în cele patru puncte cardinale nu a schimbat foarte mult punctele de reper vechi, existând şi în ziua de azi între locuitorii burgului, trimiteri la cartierele vechi, precum „Hrubele” (actuala zonă din vecinătatea Podului Jelnei, „peste Pod” cu referire la Podul Budacului, sau amintiri legate de puncte, clădiri sau zone ce au dispărut: vechea autogară actualmente Piaţa Morii, „La Locomotiva” un vechi birt din zona Pieţii Mihai Eminescu, „La Munca” – o alimentară din capătul străzii Dornei colţ cu intrarea în Centrul Vechi, „Pe fleoaştăr” unde azi ne plimbăm „pe Pietonal”, etc.
Din toate locurile micului burg s-au păstrat însă şi denumirile unor locuri ce nu au suferit foarte mari modificări: ansamblul „Sugălete”, Liceul „Liviu Rebreanu” sau Parcul Municipal.
O mini-gradină botanică în sudul Bistriţei
Parcul Municipal, amenajat la începutul secolului XX, în jurul anului 1900, în interiorul ariei de apărare al cetăţii Nosen sau Bistriţa. Zona de promenadă se încadra în armonia arhitecturală a Cetăţii, fiind străjuită de Pădurea Codrişor şi Râul Bistriţa, integrând în ea elementele arhaice ale Turnului Dogarilor şi zidul acestuia.
Clădirile din arealul Parcului de Promenadă au păstrat aceaşi linie arhitectonică şi se încadrau perfect în imaginea liniştită a zonei.
După cel de-al doilea Război Mondial, în jurul anului 1950, în Parcul Municipal se instalează şi primele mobiliere urbane şi se amenajează mai multe alei.
În acest parc se regăsesc specii rare de arbori seculari, ale căror dimensiuni impresionează orice trecător. Arţarul, platanul de munte şi roscovul sunt doar câteva din speciile regăsite în mica grădină botanică a Bistriţei. Atracţiile parcului rămân însă cele două specii de arbori ocrotiţi şi declaraţi monumente ale naturii: arborele pagodă şi arborele lalea.
Aceşti arbori sunt pe cale de dispariţie, fapt pentru care a motivat actuala conducere a oraşului să planteze în preajma lor alţi doi puieţi de valoare.
Odată cu sărbătorirea „Lunii Pădurii” în 13 aprilie 2009, primarul Ovidiu Creţu a plantat doi puieţi de ginko biloba şi arbore lalea, marcând astfel evenimentul.
Ginko biloba se presupune a fi cel mai bătrân arbore de pe Terra, fiind denumit şi „Copacul lui Dumnezeu”. Acesta a existat şi în urmă cu 300 de milioane de ani, iar un exemplar poate atinge venerabila vârstă de 200 de ani.
Generaţii pe aleile din parc
O simplă plimbare prin parc, dintr-un capăt într-altul, de la Sala Polivalentă, de pe strada Barbu Lăutaru, până la ieşirea către Palatul de Justiţie, poate să ofere ochiului unui trecător, imaginea generaţiilor de bistriţeni.
Maria Biriş – pensionară în vârstă de 69 de ani, povesteşte cum îşi plimbă nepoţeii aproape zilnic pe aleile parcului: „Pe timp de vară, mai că nu este zi lăsată de la Bunul Dumnezeu în care să nu ieşim la plimbare. Locuim aproape şi ne este la îndemână. Mai scăpăm de televizor şi de agitaţie!”.
Un cuplu desprins parcă din „Love Story” îşi leagănă mâinile împerecheate, uşor, parcă în bătaia vântului. Ea este mai timidă şi nu vrea să vorbească. Marcel, un băiat simpatic de vreo 17 ani spune că „preferăm să ne mai retragem pentru o plimbare prin parc, chiar dacă o facem mai rar decât am fi vrut”.
Undeva în parcurile special amenajate de „Rotaryeni” pentru copii, o mămică leagănă un cărucior cu o scumpete de fetiţă care zâmbea în timpul somnului. „Aici adoarme mai uşor şi mai bine. În casă am probleme la orele de somn din timpul zilei, dar în parc nu avem probleme”, este de părere mămica, care nu a vrut să-şi dea numele.
În apropierea Sălii Polivalente, câţiva năzdrăvani pe biciclete îşi încearcă talentele echilibristice, şi bineînţeles, n-au timp sau răbdare de poveşti.
Pe alei se văd o mulţime de câini de toate mamele şi rasele, scoşi la aer curat de stăpâni, unii din ei chiar plictisiţi.
Pe nişte bănci rămase intacte, ne îmbie la seminţe câţiva puradei şi mămicile lor. Atâta timp cât nu deranjează, este loc pentru toată lumea.
Proiectele de modernizare aşteaptă finanţări
În legătură cu opiniile pro şi contra reamenajării Parcului Municipal s-au ivit discuţii care aveau ca motiv anumite construcţii menite a aduce beneficii ascunse unora. Faptul este o născocire născută din necunoaştere, deoarece e greu de imaginat că parcul ce are o vechime apreciabilă ar putea fi menţinut la nesfârşit în forma actuală. Majoritatea îngrijorărilor devin neîntemeiate, fie şi numai pentru că nu se schimbă nimic din suprafaţa parcului, ba dimpotrivă, copacii vor fi înlocuiţi cu unii tineri şi nu de înălţimi de un metru, ci de cele permise la plantare, adică pe cât este posibil de mari, 3-4 m. Apoi, pe lângă cei aproximativ 170 de copaci care sunt absolut necesar de înlocuit vor mai fi plantaţi încă 50 de bucăţi, dispărând astfel aspectul de pădure al parcului. O altă preocupare a cetăţenilor a fost şi mai este problema apariţiei în parc a unui aşa zis „luciu de apă”, care în realitate va avea o dimensiune rezonabilă, de circa 80 de metri pătraţi.
Din parc nu va dispărea nici actualul foişor deja reamenajat unde vor mai fi concerte ale fanfarei militare şi a altora similare.
In facto, primarul a adus în discuţie, la finele anului 2008, un proiect de hotărâre privind amenajarea Parcului Municipal, constând în amenajarea unei piste speciale pentru biciclişti, care va începe din partea de vest a parcului, va continua pe partea stângă a râului Bistriţa, mai precis pe digul râului, şi se va conecta cu rutele principale ale oraşului prin intermediul zonei Podul Budacului, este prevăzută, de asemenea, şi amenajarea unor ochiuri de apă, iar în faţa Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” o scenă pentru desfăşurarea anumitor spectacole şi diferite activităţi culturale.
Proiectul va fi finanţat din fonduri europene, la care Primăria Bistriţa va participa cu 20% din valoarea acestuia.
Proiectul care vizează reabilitarea Parcului Municipal Bistriţa va fi realizat într-o perioada de aproximativ patru ani de la aprobarea finanţării.
Odată cu discutarea bugetului anului 2010, s-au luat în considerare şi Proiectele depuse în cadrul Planului Operaţional Regional aflate în curs de evaluare şi care au o valoare totală de 102.812.000 lei. Printre acestea se regăseşte şi „Modernizarea Parcului municipal Bistriţa”, cu o valoare de 17.248.000 lei.
Până la începerea efectivă a lucrărilor de modernizare şi reamenajare a Parcului Municipal, plimbările bunicilor cu nepoţii vor continua, săruturile sub Arborele Lalea vor avea aceeaşi intensitate, iar tinerii dornici de aer curat, sperăm, vor mai avea parte de el.
Eugen Farcaşiu
