Panica iscata de impozitul forfetar

Impozitul forfetar implică următoarele plafoane de impozitare: pentru o firmă care are un profit anual de până la 12.000 euro, impozitul este de 500 euro; pentru o firmă care are un profit anual cuprins între 12.00 euro şi 50.000 euro, impozitul este de 1000 euro; între 50.00 euro şi 100.000 euro se plăteşte un impozit de 1500 euro; impozitul maxim va fi de 10.000 euro şi va viza doar firmele ce câştigă anual peste 30.000.000 euro. Acestea sunt regulile de aur ale impozitului forfetar aşa cum au fost ele indicate de responsabilii guvernamentali.

Impozitul loveşte în firmele care fac pierderi dinadins

Impozitul împarte în două cete analiştii economici. O parte din ei susţin că impozitul forfetar este o catastrofă, deoarece va ucide în faşă IMM-urile, adică întreprinderile mici şi mijlocii, acestea reprezentând 95% din cei 600.000 de agenţi economici înregistraţi în România. Cealaltă ceată de analişti economici susţine că impozitul nu este chiar atât de rău, deoarece va opri anumite fenomene împământenite în economia românească, precum ar fi acela că peste 250.000 din agenţii economici din România fac pierderi dinadins pentru a plăti mai puţine impozite la stat.

O lege importată parcă din Franţa socialistă

Totuşi, până şi “şcoala de gândire” din a doua categorie consideră că un impozit de 2.000 de euro plătit la egalitate de către o firmă cu un profit anual de 100.000 euro şi de una cu un profit de un milion de euro, este un regim de impozitare cam dur. Există în România o mulţime de firme ai căror patroni vor fi foarte supăraţi pe această lege, deoarece ea pare să fie importată dintr-o ţară precum Franţa, cunoscută pentru fiscalitatea ei foarte constrângătoare şi care loveşte puternic în marile şi mijlociile averi, pentru a asigura astfel un sistem de ajutor social mai bun pentru săraci şi emigranţi.

Programul premierului pentru ajutorarea şomerilor

În comentariile făcute în presă despre acest viitor impozit forfetar, prim-ministrul Boc a reamintit că dacă acest impozit va ucide multe întreprinderi mici şi foarte mici, riscând să arunce în stradă până la 500.000 de şomeri, pentru aceştia din urmă există un program de ajutorare pus la punct de către Guvern. Boc a spus că din 1 martie până la 31 octombrie se vor da IMM-urilor până la 61 de milioane de euro, pentru a le impulsiona să angajeze şomeri şi pentru a le ajuta prin aceşti bani puşi la dispoziţie de Guvern, să suporte mai uşor cheltuielile de salarizare, pe un termen de 12 luni şi câteodată chiar de 24 de luni.

Turismul pare afectat

În turism, reprezentanţii oficiali au început să protesteze şi să arate că agenţiile de turism, care trăiesc în principal din comisioane, vor fi foarte afectate de un impozit care nu ia în seamă profiturile mici anuale ale firmelor deja foarte atinse de criza economic. Proprietarii de pensiuni din zona Sibiului şi Vatra Dornei, se plâng şi ei de faptul că acesta este anul cel mai nepotrivit pentru ca Guvernul să intervină cu o astfel de modificare dezastruoasă a Codului Fiscal. De-altfel, un membru al Guvernului, Constantin Niţă, ministrul pentru IMM, comerţ şi mediu de afaceri, afirmă şi el că momentul este foarte prost ales şi că impozitul forfetar ar trebui introdus de-abia după 2010, când economia românească, refăcută în urma crizei actuale, va da semne de normalizare.

14.000 de agenţi economici şi-au suspendat activitatea

Numai în luna aprilie şi-au suspendat activitatea peste 14.000 de firme, adică de 13 ori mai mult decât în luna aprilie a anului 2008. Curios este faptul că aceste firme sunt în majoritatea lor, firme din domeniul construcţiilor sau al comerţului şi nu din turism, aşa cum ar fi fost de aşteptat, având în vedere că dificultăţile economice de astăzi şi impozitul forfetar impun consumatorilor mai ales renunţarea la servicii de tip turistic. O cincime din firmele care şi-au încetat activitatea sunt din Bucureşti, adică 3.000 la număr, în timp ce din Braşov sunt 958 şi din Cluj sunt 698.

Dacă nu ales să-şi suspende activitatea firmelor, românii au mai la dispoziţie şi alte posibilităţi pentru a „fenta” impozitul. Astfel, liber profesioniştii, ca experţii contabili, medicii sau avocaţii, cei care au o meserie sau care vor să realizeze activităţi de comerţ se transformă persoane fizice autorizate. Astfel, ei plătesc un impozit de 16% pe venit în locul celui forfetar, la care mai au de achitat contribuţiile la fondul de sănătate şi la cel de pensie.

Ca să devină persoane fizice autorizate, patronii trebuiau să-şi radieze firmele şi apoi să depună actele necesare la registrului comerţului pentru a-şi schimba statutul juridic.

Impozitul s-ar putea să contravină normelor europene

În precizările pe care le-a oferit unui mare ziar cu profil financiar din România, Niculae Done, specialist economic în taxare, a afirmat că noua modificare a Codului Fiscal dată de Guvern contravine sub două aspecte legilor europene: în primul rând, există decizii ale Curţii Europene de Justiţie care au obligat anumite state să anuleze astfel de impozite, deoarece potrivit textelor europene privitoare la Fiscalitate este specificat faptul că TVA trebuie să rămână singura formă de impozit pe cifra de afaceri; de asemenea, impozitul forfetar ar mai putea să mai contravină normelor europene şi sub aspectul dublei taxări – firmele străine care funcţionează în ţară trebuie, conform impozitului forfetar să plătească taxe atât în ţara de provenienţă, cât şi în România. Singura găselniţă a Guvernului pentru a se apăra de astfel de dezacorduri cu legislaţia europeană, este faptul că a dat impozitului forfetar numele de „impozit minim pe tranşe de venituri”.

Laurenţiu Nechita