Până se scarpină municipalitatea să-l cumpere, se prăbuşeşte! Stadionul Jean Pădureanu, invadat de igrasie şi cu probleme grave de infrastructură

După ce Gloria Bistriţa a intrat în faliment în 2013, stadionul, tribunele şi terenurile de antrenament au fost scoase la vânzare de lichidatorul Vasile Urs încă din 2013, însă nimeni nu s-a arătat tentat de ofertă. Singura entitate care părea tentată a fost Primăria Bistriţa, care însă se încurcă în documente şi hachiţe de legalitate. Până se decide administraţia bistriţeană ce şi cum, stadionul în care LORDUL Jean a investit suflet şi bani, ar putea dispărea de pe faţa pământului.

În prima lună a anului 2013, la Tribunalul Bistriţa-Năsăud a fost înregistrat unul dintre cele mai răsunătoare dosare de faliment din ţară, cel al clubului de fotbal Gloria Bistriţa, care adunase datorii istorice în ultimele decenii, de circa 20 milioane lei.

Nu mai puţin de 100 de persoane, fizice şi juridice s-au înscris la masa credală, în speranţa că, după valorificarea bunurilor clubului care avuse ani de glorie cu lordul Jean Pădureanu în frunte, îşi vor putea recupera banii împrumutaţi sau sumele datorate pentru prestări servicii.

Cei care trebuie să îşi recupereze bani de la clubul falimentar sunt din mai toată ţara,atât din judeţul nostru, dar şi din Argeş, Maramureş, Cluj, Teleorman, Prahova, Braşov, Timiş, Mureş, Bucureşti, Dolj, Alba, Arad sau Galaţi.Printre creditori se află şi ANAF care s-a înscris la masa credală cu 1,6 milioane lei.

Bunuri evaluate la peste 43 milioane lei, de două ori cât datorează

Ironia sorţii este că clubul Gloria ar avea de unde să achite toate datoriile, în condiţiile în care toate bunurile sale au fost evaluate la un total care depăşeşte datoriile. Ba, ar rămâne şi cu bani, însă nimeni nu pare să-şi dorească să achiziţioneze bunurile pe care le are.

Potrivit evaluării lichidatorului, Gloria deţine două tribune cu o clădire pentru studio TV, o peluză în regim de înălţime P+1E, teren de joc, tabelă de marcaje, instalaţie de nocturnă, sistem de sonorizare, sistem de alimentare energie electrică, instalaţie de irigat terenul, instalaţie de încălzit terenul şi sistem de supraveghere video, care se ridică la 39.857.000 de lei.

La acestea se mai adaugă o clădire administrativă care se întinde pe 780 de metri pătraţi şi care a fost evaluată la 1,3 milioane de lei şi trei autobuze, care ar valora, împreună în jur de 250.000 de lei.

În patrimoniul Gloria mai regăsim maşini de împrăştiat nisip, motocositoare, tractoare, aparate de fitness, aparatură de bucătărie, bunuri de inventar în valoare de 233.000 de lei şi echipament sportiv folosit care valorează 277.000 de lei.

Toate aceste bunuri mobile şi imobile valorează 43,6 milioane de lei. Deşi procesul de faliment a început în anul 2013, abia la începutul anului 2016 au fost organizate primele licitaţii de valorificare a acestor bunuri. De-a lungul anului trecut însă, s-au organizat peste 10 licitaţii, care permiteau achiziţionarea bunurilor în bloc, dar şi individual. În van însă, fiindcă la majoritatea licitaţiilor picior de om nu a călcat.

Comisie tehnică de evaluare. Aşa, şi?

În toamna anului trecut, municipalitatea bistriţeană a constituit o comisie tehnică formată din consilieri municipali şi angajaţi ai Primăriei Bistriţa a început evaluarea bunurilor fostei echipe Gloria Bistriţa, în baza unei hotărâri a Consiliului local adoptată în noiembrie 2013

Primăria Bistriţa îşi manifestase prima dată oficial intenţia de a achiziţiona din bunurile clubului de fotbal, în august 2013, însă de atunci municipalitatea o ţine tot în solicitări de documente.

„Urmare a adresei dumneavoastră nr. 80657/2016 şi a solicitărilor telefonice, revenim cu rugămintea ca, în vederea analizării situaţiei bazei materiale din cadrul complexului sportiv „Gloria” situat în Bistriţa, proprietatea Asociaţiei Club Fotbal Gloria 1922 Bistriţa, aflată în procedura insolvenţei, să puneţi la dispoziţia comisiei tehnice documente ale bunurilor imobile, terenuri şi construcţii din cadrul complexului, respectiv extrase de carte funciară, de dată recentă, planurile de amplasament şi delimitare imobil, precum şi înregistrările acestora în evidenţele contabile. De asemenea, vă rugăm transmiteţi şi documente privind bunurile mobile, împreună cu evidenţele contabile ale acestora”, se arăta într-o solicitare remisă de Primăria Bistriţa în luna octombrie a anului trecut.

Comisia municipalităţii s-a deplasat la stadion, unde a văzut toate bunurile evaluate de lichidator şi a mai cerut o serie de documente şi informaţii suplimentare, în data de 30 ianuarie 2017.

Aceste tărăgănări şi solicitări permanente de documente şi informaţii l-a descurajat pe lichidatorul Urs Vasile, care nu crede că această negociere cu Primăria Bistriţa se va finaliza în vreun fel.

„Cu scrisoarea numărul 6512/30.01.2017 primită de noi în data de 02.02.2017, comisia din cadrul Primăriei Bistriţa a solicitat însă din nou alte documente şi informaţii, ceea ce ne face să avem suspiciuni asupra modului de finalizare a negocierilor.

Urmează ca, în perioada imediat următoare, să răspundem noilor solicitări, încercând să facem tot posibilul pentru începerea efectivă a negocierilor”, nota lichidatorul Vasile Urs, în ultimul raport depus la dosarul de faliment.

O fi legal, n-o fi legal? Cine ştie?

Acum municipalitatea se scarpină după ureche şi spune că nu ştie dacă estelegal sau nu realizarea unei expertize tehnice, dat fiind faptul că stadionul este un bun particular administrat de lichidatorul Vasile Urs.

„Analizăm oferta făcută de lichidator. Ne dorim să mergem pe mai multe paliere. Un palier pe care mergem în momentul de faţă ar însemna nu numai un raport de evaluare, ci şi o expertiză tehnică. Dar să vedem dacă este legal să facem asta, având în vedere faptul că nu suntem proprietarii acelui bun. Deocamdată nu am identificat legal această oportunitate. În momentul în care punem problema că acest stadion va fi luat la preţul de expertiză, trebuie să ne gândim ce înseamnă costuri de reabilitare. Trebuie să ne gândim dacă, în varianta în care îl luăm, poate că cel mai bine ar fi să dăm jos totul şi să construim unul nou”, spune viceprimarul Gelu Muthi.

În plus, costurile expertizei sunt mari, potrivit viceprimarului Muthi, de 2 euro/ metru pătrat, iar suprafaţa totală este foarte mare. Iar aceşti bani s-ar adăuga sumei de achiziţie, în cazul în care s-ar bate palma.

Hangan: Suprafaţă de teren să rămână a comunităţii! Lipseşte o decizie administrativă şi politică. Să fie referendum!

Consilierul municipal Sorin Hangan, totodată preşedintele PNL Bistriţa, susţine însă totul ţine de decizia politică, decizie care însă lipseşte.

„Lipseşte o decizie administrativă şi politică vis-a-vis de oportunitatea acestui demers. E oportun ca acea suprafaţă de teren să rămână a comunităţii să nu vină nu ştiu ce businessman să o cumpere, indiferent cu câţi bani? Îi spune noi că are voie să facă doar sport, dar pune acolo o ciupercă, se întâmplă ceva pică stadionul jos şi peste 5 ani vine cu un plan urbanistic, aţi văzut cum trec planurile urbanistice la noi, fără să ne gândim dacă avem drumuri şi utilităţi şi celelalte… şi vrea să facă nişte zgârie nori: ne putem opune? NU! Ori ne opunem la toţi ori dăm drumul la toţi! (…) Noi face expertiză dacă să-l reparăm sau îl dărâmăm. (…)

Pentru a rezolva rapid şi definitiv situaţia Stadionului «Jean Pădureanu» din Bistriţa, Organizaţia Municipală PNL Bistriţa propune consultarea rapidă a bistriţenilor prin referendum. Locuitorii municipiului Bistriţa vor trebui să decidă dacă, acest stadion, simbol al oraşului şi motiv de mândrie pentru oricine, merită să fie salvat.Primăria Municipiului poate rezolva această problemă, dar tărăgănează luarea unei decizii din frică, nepăsare sau poate, de ce nu, din complicitate.Soluţii există, bani de asemenea, dacă analizăm cifrele, nu este o afacere păguboasă, din contră. (…) De aceea, cerem primarului municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu să propună, în conformitate cu legea nr. 5/2000, organizarea unui referendum local, cu o singură întrebare: «Vreţi ca Municipiul Bistriţa să achiziţioneze Stadionul Municipal “Jean Pădureanu» ?

Pentru a că această problemă este urgentă, grupul consilierilor PNL va solicita, la prima şedinţă de Consiliu Local, ca Primarul Municipiului Bistriţa să dispună organizarea acestui referendum”, a spus Sorin Hangan.

Cu sau fără referendum într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, stadionul are grave probleme de infrastructură atât la prima dar şi la a doua tribună, situaţia fiind identică şi în sălile de antrenament, unde igrasia şi mucegaiul îşi fac de cap peste tot.