Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vânatoare (ITRSV) Cluj, prin ISV Bistrita-Nasaud, a aplicat în primul trimestru al al acestui an 109 sanctiuni cu amenda pentru 58 de persoane fizice si alte 51 persoane juridice, în speta agenti economici, pentru furt sau cumparare de lemn fara acte. Sanctiunile aplicate au ajuns la suma totala de 63.200 lei.
De la începutul anului 2008, ISV BN a aplicat 109 sanctiuni cu amenda hotilor de lemne si agentilor economici care au cumparat lemn de la acestia. Valoarea amenzilor se ridica la 63.200 lei. De asemenea a fost confiscata 1.423 mc de masa lemnoasa, în valoare de 213.136 lei.
Neregulile au fost depistate pe raza celor 17 ocoale silvice care se afla în subordinea Directiei Silvice Bistrita-Nasaud.
Încercari de stopare a fenomenului
Directia Silvica Bistrita-Nasaud, care are în subordine ocoalele silvice de pe raza localitatilor Beclean, Bistrita, Nasaud si Rodna a avut actiuni de stopare a taierilor ilegale si haotice. Astfel, în primele luni ale anului volumul total al amenzilor aplicate în aceste zone se ridica la suma de aproximativ 32.000 lei si a fost confiscata 328 mc de masa lemnoasa, a carei valoare nu a fost înca estimata.
Potrivit sefului de serviciu al ISV Bistrita, ing. Moisil Lazar Savir, de la începutul anului s-au desfasurat diferite actiuni ale personalului institutiei, împreuna cu Inspectoratul Judetean de Politie Bistrita-Nasaud, în încercarea de a diminua, fie si pe termen scurt, dezastrul din paduri datorat taierilor ilegale. Aceste actiuni fac parte din programul national „Scutul Padurii”, initiat de Directia Generala de Control Silvic si Cinegetic din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, în colaborare cu Inspectoratul General al Politiei Române, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera si Inspectoratul General al Jandarmeriei Române din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, care se va desfasura pe parcursul întregului an.
Valea Budacului, raiul hotilor de lemn
În judetul Bistrita-Nasaud si mai ales în apropierea municipiului Bistrita, Valea Budacului este zona în care au fost descoperite cele mai multe infractiuni în regim silvic, atât în rândul persoanelor fizice, cât si în rândul agentilor economici.
Zona este deja celebra pentru furturile de lemn din paduri, fara nici cea mai mica mustrare de constinta. Localnicii devasteaza continuu padurile de pe Valea Budacului, considerând ca ceea ce fac ei nu se numeste furt ci este o modalitate de a-si câstiga existenta. Chiar daca multi dintre ei s-au ales cu dosare penale, sute de amenzi, iar unii au fost chiar închisi, revin mereu si îsi continua activitatea ilegala, deoarece, desi efortul depus si risurile sunt foarte mari, profitul este pe cinste. Astfel, pentru un metru cub de lemn taiat ilegal, oamenii pot obtine usor între 50 si 100 lei. Daca lemnul este vândut „la drum auto„ pretul unui metru cub poate varia între 150-200 lei, iar în functie de esenta pretul mai sare – spre exemplu, un metru cub de stejar poate pâna la 300 de lei.
Asadar este foarte profitabil – pentru agentii economici acest furt al localnicilor din zona este o mana cereasca, deoarece astfel îsi procura lemnul mult mai ieftin decât daca ar participa la o licitatie oficiala de achizitie de masa lemnoasa, în urma careia pretul pe care acestia l-ar plati ar fi cu mult mai mare, plus plata altor taxe impuse de exploatarea în regim silvic.
Reglementari tardive
Amploarea fenomenului de taiere ilegala a padurilor din ultimii cinsprezece ani nu mai este o preocupare doar pentru specialistii în silvicultura, ci si pentru întreaga societate. Oamenii ramân stupefiati în momentul în care se afla în fata unor imagini ce ilustreaza dezastrul lasat în padurile tarii de hotii de lemn. Padurile sunt efectiv ciopârtite. Ani la rând arborii au fost rasi, ajungând pe piata neagra si umflând nu buzunarele mici ale hotilor, ci cele fara fund ale agentilor economici care fac afaceri cu lemn cumparat fara acte. Suprafetele ciopârtite ilegal la nivel de tara sunt de aproximativ 100.000 ha paduri rarite si 33.000 ha padure taiata ras. Se crede totusi ca acest fenomen a plecat tot din curtea legii datorita reglementarii tardive cu privire la regimul silvic si inexistenta pâna la începutul anilor 2000 a unor institutii teritoriale cu atributii de control, si care sa aplice reglementarile regimului silvic.
Împaduririle decurg greu
Pe lânga încercarea de stopare a taierilor ilegale, care se face foarte greu, fenomenul neputând fi stârpit datorita profiturilor imense pe care le aduce si crearii unei adevarate mafii a lemnului, ISV BN a încercat sa repare ceea ce au stricat altii. Astfel, a realizat împaduriri pe raza ocoalelor silvice private pe o suprafata de 324 de hectare, si completari la împaduririle efectuate anul trecut pe o suprafata de 33 de hectare. În plus, anul acesta s-au realizat si studii de fezabilitate pentru pasunile dezafectate de pe raza ocoalelor silvice în vederea obtinerii de fonduri guvernamentale pentru ca acestec sa fie împadurite.
Directia Silvica Bistrita a realizat împaduriri pe o suprafata totala de 47 de hectare, din care cinci ha în teren degradat si 12 hectare de completari în perimetre înpadurite anterior.
Împaduririle sunt însa o masura pe termen lung, deoarece o padure are nevoie de peste 20 de ani pentru a ajunge la maturitate, iar suprafetele împadurite sunt cu mult mai mici decât cele de pe care padurile sunt taiate luna de luna, an de an.
Dana Pop
infintat ca in canada politie forestiera,care este prins in padure la taieri ‘puscarie’ 15-20 de ani sau care nu sta la somatie inpuscat.sa vedeti ce ordine o sa fie ,numai asa se poate in romanica.