Pădurile din județul Bistrița-Năsăud – prinse între TAF-uri și topoare

Un lucru ciudat al secolului XXI, cel puțin din punctul meu de vedere, este reprezentat de lipsa de informare a oamenilor, fie că sunt din mediul urban sau din mediul rural. O mare parte a populației județului nostru, fie nu este conștientă, ori a uitat, de faptul că pădurea este esențială pentru viața pe Pământ și furnizează servicii fundamentale umanității.

Trebuie să ne reamintim cu toții, în cazul în care uităm, de niște lucruri clare: pădurea contribuie la bunăstarea fizică și spirituală a omului prin producerea de oxigen, captarea carbonului, purificarea și retenția apei, protecția împotriva inundațiilor, a eroziunii și a alunecărilor de teren, susținerea și protejarea biodiversității, producția de lemn, fibre, biomasă, participarea la definirea identităților culturale și a valorilor spirituale, oferirea cadrului pentru recreere etc. Însă, după cum am amintit anterior, oamenii uită de ceea ce reprezintă cu adevărat ,,Aurul Verde”. Și nu este doar o problemă la nivel regional sau național.

Până la ora actuală, 80% din pădurile lumii au fost distruse sau degradate. Ce părere aveți de aceste cifre? Eu zic că numerele vorbesc de la sine. Așa că să nu ne mai mirăm atât, să nu mai fim luați prin surprindere, de fenomenele meteorologice extreme. Într-o lume în care, cel puțin din punctul meu de vedere, se dorește o uniformizare cât mai mare, pe orice plan, consider că omul rămâne fără cuvinte în fața biodiversității, un lucru care reprezintă caracteristica fundamentală care conferă importanță pădurilor din România. Încă mai există păduri sălbatice și virgine care adăpostesc floră și faună unice, inclusiv cea mai mare populație de urși din Europa, specii rare și endemice și carnivore mari precum râsul sau lupul. Pădurile de fag și cele mixte de conifere și foioase sunt martor al compoziției originare a pădurilor Europei. În județul nostru, pădurea ne vorbește de trecut și de veșnicie, de daci și de romani, de haiduci și de partizani. Însă, din păcate, în toată România suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând azi la doar 28,9%. Astfel, ne aflăm mult sub media UE de 32,4%  și considerabil sub capacitatea și optimul calculat la 35%. Toate bune și frumoase, însă eu consider că până și procentajul dat în documentele oficiale, de 28,9%, este ,,umflat”. În prezent, în România, pădurile acoperă 6.90 milioane de hectare, aproximativ jumătate fiind proprietate publică a statului sub administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva R.A., iar cealaltă jumătate proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale, a obștilor și a persoanelor fizice. Circa 415.000 ha de pădure aparțin micilor proprietari cu suprafețe sub 100 ha și nu sunt administrate, fiind astfel expuse tăierilor ilegale. O suprafață uriașă, de 11 kilohectare (kha) a fost deforestată, între anii 2001 şi 2016, în judeţul Bistrița-Năsăud, cu precădere în Tiha Bârgăului, Romuli, Şanţ, Bistrița Bârgăului și Telciu. Comuna Tiha Bârgăului a pierdut 8,4% din suprafața împădurită, echivalentul puterii de absorbție a 227 de kilotone de emisii de dioxid de carbon.

Două primării din județul Bistrița-Năsăud se află printre cei mai mari proprietari de păduri din România

Am observat un Top interesant pe site-ul: ,,Produs în Ardeal”. Primăriile comunelor Telciu şi Șanţ, din judeţul Bistriţa-Năsăud, ocupă locurile 4, respectiv 14, în topul celor mai mari 15 proprietari de păduri din România. Primăria comunei Telciu deţine 17.600 de hectare de pădure, în timp ce primăria Șanţ are în proprietate 9.000 de hectare de pădure, potrivit datelor de la Ministerul Apelor şi Pădurilor, aferente anului 2017. Cei mai mari 15 proprietari de păduri din România deţin împreună peste 3,35 milioane de hectare de păduri, ceea ce reprezintă 51% din totalul fondului forestier al României, potrivit datelor oferite de Ministerul Apelor şi Pădurilor, aferente aceluiaș an. În topul celor mai mari 15 proprietari de păduri din România sunt şase primării (Telciu, Braşov, Săcele, Răşinari, Șanţ, Baia Mare) care administrează pădurile local, iar banii rezultaţi din exploatarea forestieră intră în bugetul local. Primăriile comunelor Telciu și  Șanț pot proceda astfel încât să fie bine, ori să fie rău. Dacă o să apeleze doar la muzica drujbelor, vor rămâne fără o resursă importantă, care atrage până și ploaia, pe când dacă apelează la echilibru, la o exploatare rațională și responsabilă, generațiile viitoare se vor putea bucura de foloasele pe care le aduce pădurea.

În acest clasament sunt prezenţi şi cinci jucători privaţi, singurul proprietar român fiind Sturdza Gheorghe Ioan Eric, moştenitor al prinţului Dimitrie Sturdza. Un lucru ciudat, din 5 particulari, doar unul este român, ceilalți nu urmăresc oare agenda altor state, cu interese străine?  

Jucătorii privați care pot oricând să cumpere păduri și în județul Bistrița-Năsăud

Proprietarii privați ai fondului forestier din țara noastră, fie cumpără de la persoane mai mult sau mai puțin particulare, fie obțin ceea ce vor prin moșteniri și retrocedări dubioase.

,,România este o ţară liberă, iar cine a avut bani a fost liber să cumpere. Am fi cumpărat şi noi, dar nu putem. Statul român ar trebui să răscumpere suprafeţele, pentru că ar face bani din asta, plus că sunt mulţi proprietari mici care ar vinde dacă ar primi un preţ corect. Polonia a fost mai prudentă şi deţine peste 90% din fondul forestier al ţării. Are Romsilva bani să cumpere, dar îi risipeşte”, a spus Nicolae Ţucunel, preşedintele Asociaţiei Patronale a Forestierilor din România (ASFOR).

Sunt total de acord cu acest domn, tocmai de asta am oferit drept exemplu spusele sale, Polonia este un exemplu de ,,așa da” la multe capitole, pe când țara noastră, cel puțin la acest aspect, este un antiexemplu!

Un hectar de pădure costă între 2.000 şi 5.000 de euro, în funcţie de vârsta şi specia pădurilor, cele mai scumpe fiind pădurile de stejar, potrivit reprezentaţilor ASFOR. De pe un hectar de teren, în funcţie de vârsta pădurii, un proprietar poate extrage între 10 şi 200 de metri cubi de buştean pe hectar pe an. Spre exemplu, la un preţ mediu de 400 lei pe metrul cub de buştean de fag, un proprietar poate încasa între 4.000 lei (870 de euro) şi 80.000 lei (17.400 de euro) pe hectar, pe an.

Cel mai mare proprietar de păduri din România este chiar statul, care prin RNP Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 48% din totalul fondului forestier al ţării. Romsilva a avut în 2017 afaceri de 1,85 mld. lei (404 mil. euro), în creştere cu 15% faţă de anul precedent.

Cel mai mare proprietar privat de păduri din România este IRU Forest Assets, parte a grupului de mobilă IKEA, cu aproape 39.000 de hectare deţinute, potrivit datelor Ministerului Apelor şi Pădurilor, date aferente anului 2017. Reprezentanţii IKEA spun însă că în total deţin 48.000 de hectare de păduri în România, grupul suedez având inclusiv propriul ocol silvic. Ce lucru frumos! Sunt ironic, bineînțeles, într-o lume care se confruntă cu schimbarea climatică, unele state își urmăresc bine interesul. IKEA poate să-și ducă acasă materia primă de lemn, sau chiar produse finite, protejându-și astfel, fondul național.

,,Pădurile pe care le deţinem sunt în 22 de judeţe, în special în centrul şi nord-estul României, cele mai mari suprafeţe fiind în Iaşi, Neamţ, Prahova, Vrancea şi Botoşani. Administrarea pădurilor se face direct de către compania noastră de management, IRI Forest Management. Serviciile silvice sunt prestate de către diferite ocoale silvice, dintre care pentru cea mai mare suprafaţă serviciile sunt prestate de ocolul silvic deţinut de noi, Ocolul Silvic IRI”, a spus Raluca Buzea, PR Manager la IRI Forest Management.

Al doilea cel mai mare proprietar privat de păduri este Greengold Romwood, o companie cu acţionariat suedez, care deţine în România aproape 18.000 de hectare. În vara anului 2015, o firmă din jurul grupului Greengold, respectiv Greengold European Capital, a fost implicată în vânzarea unei suprafeţe de 33.600 de hectare de pădure din România către retailerul IKEA.

Al treilea cel mai mare proprietar privat este Silvirom Navaro GmbH – în comandită, care este o companie cu acţionariat german şi care deţine peste 17.700 ha în România. Următorul jucător privat este compania Tornator, cu acţionariat finlandez, care deţine circa 11.100 de hectare şi este specializată în achiziţia de terenuri forestiere.

Fondul forestier proprietate publica a statului avea la data de 31.12.1990 o suprafațăă totală de 6.341.260 ha. Față de situația din 31.12.1990 fondul forestier proprietate publică a statului s-a diminuat considerabil ca urmare a aplicării legilor de reconstituire a dreptului de proprietate.

Să luăm aminte!

Regia Naţională a Pădurilor Romsilva administra 6,34 milioane de hectare de fond forestier în anul 1990, însă la finalul anului 2012 suprafaţa se redusese la 3,24 milioane de hectare, din cauza retrocedărilor. Ceea ce este amuzant, dacă ai umor negru, este să analizezi cifrele și datele oficiale, spre exemplu ale Eurostat, care arată că între 2000 – 2010 statul român a înregistrat cea mai importantă pierdere de fond forestier din Europa. În România şi în alte nouă ţări sectorul public a ieşit mult pe minus la acest capitol, în timp ce sectorul public din state precum Bulgaria sau Spania a continuat să câştige păduri.