Pădurarul Deneș rupe tăcerea: Am stat patru luni fără bani și în concediu fără plată

În vara anului trecut, imediat după alegerile locale, procurorul Felix Coman lucra la O „captură de lux”: doi angajați ai Ocolului Silvic Valea Şieului – Ioan Deneș și Horațiu Bălăjan care s-ar fi presupus că se îmbogățeau pe zi ce trece din operațiuni comerciale cu material lemnos tăiat ilegal.

Satele din care proveneau cei doi asistau la sfârșitul lunii la acțiuni impresionante: percheziții de amploare la domiciliile celor doi. Însă, după luni de rușine și drumuri la instanțele de judecată, cei doi au scăpat de măsurile controlului judiciar pe care procurorul Felix Coman îl lua împotriva lor în fiecare lună.

Deneș: „Eram la vânătoare când au făcut percheziții”

Unul dintre cei doi pădurari împotriva cărora procurorul Felix Coman a început anchete pentru fapte de corupție este Ioan Deneș. Contactat de Gazeta de Bistrița, acesta povestește cât de mult l-au afectat descinderile conduse de Coman.

„Eu nu eram acasă când au venit să facă percheziții. Eram la vânătoare. Ne-am trezit cu percheziții în urma cărora mi-au cerut să le arăt ce acte am în casă, câți bani am și cum îi justific. Aveam 4.500 de lei în total asupra mea din care 3.380 erau bani de avans pentru lucrări silvice pe care i-am ridicat de la casieria Ocolului cu o zi înainte. Restul erau banii mei personali.  Le-am arătat atunci tot ce am avut în materie de documente pentru încasări ce țineau de materialele lemnoase.

A doua zi m-au dus la audieri și m-au reținut pentru 24 de ore. După m-au plasat în mai multe rânduri în control judiciar, măsură prin care mi-au interzis categoric să mai profesez”, declară Deneș.

Patru luni fără un ban

Deoarece procurorul Coman stipulase în măsura controlului judiciar interzicerea practicării meseriei la locul de muncă, Deneș a fost nevoit să își ia concediu fără plată timp de mai multe luni. Tot în acea perioadă, omul avea nevoie de bani pentru a-și angaja un avocat să îl apere și să îl ajute să își dovedească nevinovăția.

„Ce a făcut Coman se numește abuz. Mi-a interzis categoric să mai intru în pădure sau să activez într-un canton silvic, indiferent de acela. Apoi au urmat acțiunile de localizare a așa-ziselor lemne tăiate ilegal prin identificare cu GPS a cioatelor rămase de la ele. Două zile s-a mers prim pădure și ce avea el în dosare nu bătea cu realitate. Așa că s-a renunțat la acest aspect și s-a mers pe procedura controlului de fond. Au venit de la Garda Forestieră, jandarmi și polițiști și timp de două săptămâni au luat pădurea la pas în speranța că găsesc «ce am furat». Dar n-au găsit nimic. Se presupunea că am făcut un prejudiciu de peste 147.000 lei, iar în realitate, controlul de fond a stabilit un prejudiciu infim: 3000 de lei, prejudiciu care, la cei peste 900 de ha de pădure aflate în subordinea mea era nesemnificativ. Plus de asta, din acele lemne ce au fost găsite și trecute în prejudiciul descoperit la fond erau incluse lemne proaspăt tăiate din pădure, în perioada când eu am fost în controlul judiciar, deci nu aveam cu să răspund de ele”

Felix Coman zâmbărețul

Cu toate că Horațiu Bălăjan a fost rezervat în a comenta ancheta derulată de Coman, Deneș povestește că pe durata în care toți apropiații aflau că sunt infractori, procurorul manifesta o atitudine degajată și zeflemistă.

„Mi-a zis: «Asta-i viața». Încercam să îi explic nevinovăția, dar nu îl interesa. La percheziții căutau bani, dacă aveam ascunși pe undeva. Aveau așteptări să găsească documente false care să ateste caracterul infracțional imputat. N-au găsit nimic. În acea perioadă s-au făcut descinderi masive la Năsăud, Rebrișoara și Șanț, la care au participat peste 100 de polițiști și  jandarmi” mai adaugă acesta.

Ancheta de anul trecut

La sfârşitul lunii iunie, în 2016,  Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa a comandat percheziţii multiple în comuna Dumitra, în special la fiul primarului, Horaţiu Bălăjan şi la colegul său de la Ocolul Silvic Valea Şieului, Ioan Deneş, reuşind sa îi reţină pe aceştia pentru 24 de ore.

Surse apropiate anchetei susţin că procurorul Felix Coman însoţit de un martor-denunţător sub acoperire, au bătut la pas pădurile din zona Dumitrei şi au notat toate cioatele de lemn existente ca fiind tăieri ilegale. După mintea lor, fără un expert, au estimat că Bălăjan şi Deneş au adus creat un prejudiciu de aproape un miliard de lei vechi, însemnând, potrivit rechizitoriului tăieri ilegale de pe urma cărora inculpaţii ar fi primit sume de bani la negru.

De la un miliard la 400 de lei

Expertiza „profesionistă” efectuată de procurorul Coman arăta un prejudiciu de un miliard de lei. Astfel că somată să efectueze şi ea o evaluare a prejudiciului, Garda Forestieră a descoperit cu nu existau bonuri înregistrate în sumal, doar de aproximativ 400 de lei. Adică pentru toate cioatele notate de Coman şi al său martor sub acoperire, exista documentaţie ce justifica tăierile.

Problema include şi stenogramele în care cei doi inculpaţi vorbesc despre sume de bani cu diferite persoane ce au luat lemne din pădurile aflate în subordinea lor.

Astfel că, fără a face verificări ulterioare, Coman a dedus dintr-o conversaţie de tipul ”Ai banii? Hai să îţi dau lemnele” că cei doi pădurari vindeau ilegal lemne din pădure şi tolerau tăierile neavizate.

În fapt, conform legii, cei doi inculpaţi deţineau bonuri pe baza cărora cetăţenii din comună puteau să cumpere lemne de foc pentru locuinţele proprii. Ca să se efectueze o tăiere legală, oamenii trebuiau să cumpere bonuri de la Ocolul Silvic Valea Şieului, la tarifele stabilite de Consiliul Local al Unităţii Teritorial Administrative pe care se afla pădurea şi în baza acestora li se permitea, în funcţie de plată să taie un anumit număr de metri cubi de lemn.

Reprezentantul Ocolului încasa banii şi îi înregistra mai departe în contabilitate, pentru ca în caz de control să justifice care este situaţia pădurii.

Motiv pentru care, atunci când cei de la Garda Forestieră la solicitarea instanței au controlat cantoanele în care erau desemnaţi ca responsabili Deneş şi Bălăjan, au verificat şi înregistrările în contabilitate efectuate de aceştia şi a reieşit că doar pentru lemne în valoare de 400 de lei nu existau documente justificative. Şi nici aceşti bani nu îi pot imputa inculpaţilor pentru că, cel mai probabil furturile s-au efectuat după ce aceştia nu am mai avut voie să activeze în acele cantoane.

Regulile Romsilva

Cei de la Romsilva au decis ca în fiecare Direcţie Silvică teritorială să se aplice un regulament modificat cu privire la obţinerea bonurilor de lemne.

La fel ca în Bistriţa-Năsăud şi în restul ţării acele bonuri se obţineau de la pădurar. Spre exemplu vă redăm un anunţ public făcut de Direcţia Silvică Sibiu.

„Direcţia Silvică Sibiu vinde material lemnos de lucru sau foc atât din pădure cât şi din depozitele Tălmaciu şi Porumbacu. Pentru lemnul de foc, solicitanţii se vor adresa personalului din teren (şefi district sau pădurari) unde vor achita contravaloarea materialului lemnos, fiind eliberat un bon de vânzare. Petru transportul acestor lemne se va emite de personalul silvic un aviz de însoţire.”

Astfel că era logic ca Deneş şi Bălăjan să discute cu oamenii ce doreau lemne despre „adusul banilor” sau „acordul de a lua lemne din pădure”.

În prezent cei doi pădurari și-au reluat activitatea și nu au mai fost chemați la Parchet pentru a li se comunica dacă dosarele vor fi clasate sau nu. Cert este că la acest moment singurii păgubiți au fost suspecți, iar inculpații au fost procurorul și al său martor denunțător ce nu au reușit să probeze nimic.