Ovidiu Frent: „Ma consider suta la suta un produs al Bistritei”

Gazeta de Bistriţa: Cine este Ovidiu Frenţ?

Ovidiu Frenţ: Ovidiu Victor Frenţ este un bistriţean, în primul rând. Mă consider sută la sută un produs al Bistriţei, m-am născut aici în 1967, şcoala generală am făcut-o la Şcoala Generală nr.1, liceul la Liviu Rebreanu secţia matematică fizică , şi cred că această apartenenţă, pe care o revendic cu mândrie de a fi bistriţean, înseamnă foarte mult pentru mine. Pe lângă familie şi dascăli înseamnă şi un anumit spirit bistriţean pe care eu întotdeauna l-am simţit şi pe care l-am dus cu mândrie peste tot unde m-au purtat paşii în viaţă .

Gazeta de Bistriţa: Care a fost traseul dvs. din punct de vedere politic?

Ovidiu Frenţ: Traseul meu, ca să fac o glumă, începe din clasa a doua când m-am făcut pionier. În clasa a opta am fost făcut utecist; acolo nu am mai avansat pe nici o funcţie pentru că deja pe la 14 – 15 ani mi-am dat seama care sunt defecţiunile sistemului totalitar trecut şi aceste nemulţumiri, pe măsură ce am înaintat în vârstă, s-au tot adâncit. Am înţeles tot mai bine că e greşit regimul comunist. Revoluţia, m-a găsit student în Timişoara, la facultatea de hidrotehnică. Primele zile ale revoluţiei mi le amintesc foarte bine. În 15 decembrie expira termenul în care pastorul Tokes Laszlo urma să fie evacuat, lucru care s-a şi întâmplat, apoi în 16 s-au organizat primele grupuri de mainfestanţi cu caracter politic antic totalitar comunist. M-am raliat imediat acestei mişcări de stradă şi am participat la aceste mişcări. În 17 decembrie am participat din nou cu şi mai mulţi manifestanţi, am străbătut străzile Timişoarei. La lăsarea întunericului au început să tragă în plin în manifestanţi. Am avut marea şansă, fiind pe podul de la Catedrală, să nu fiu nimerit de un glonţ, deşi mulţi din apropierea mea au căzut. Deşi nu am fost rănit fizic, ceva din sufletul meu a murit în acel moment, văzând conaţionali trăgând în noi şi omoară oameni. Acest lucru m-a marcat şi sunt marcat de fiecare dată când mi-l amintesc şi cred că din punct de vedere a formării mele ca om a însemnat un punct de cotitură. În 20 decembrie m-am întors acasă şi când lumea a pornit spre centrul oraşului, m-am alăturat lor cu o mare bucurie dar şi cu o frică dublată de tot ce ştiam ce s-a întâmplat în Timişoara. M-am adresat demonstranţilor din această clădire unde vorbim acum (n. r. – Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud). Este foarte interesant că după douăzeci de ani sunt înăuntrul acestei clădiri. Imediat după aceea, împreună cu studenţii din Bistriţa, am constituit prima organizaţie liberă care s-a numit „Gruparea Studenţilor Liberi Bistriţeni” şi am fost ales preşedintele acestei grupări în primul consiliu al FSN din Bistriţa Năsăud, unde am rămas până în ianuarie când m-am întors la Timişoara la studii. Acesta pot să spun că a fost primul moment democratic, prima funcţie politică democratică. La Timişoara am făcut parte din CPUN, iar apoi m-am retras din politică şi am activat pe linia organizaţiilor studenţeşti până în ’91, când în urma repetatelor mineriade, care au culminat cu eliminarea guvernului Petre Roman, am decis să plec din ţară. Am plecat în Italia, în urma unei invitaţii pe teme culturale şi acolo am încercat să-mi continui studiile, dar, din păcate, nu a fost posibil acest lucru. Am lucrat tot felul de munci – pe şantier, în restaurant şi în fabrici, am strâns o sumă frumuşică pentru acea vreme, în jur de 10.000 de dolari, bani cu care m-am întors în ţară în ’92. Am deschis o firmă de comerţ, care s-a extins. În ’95 am intrat în PDSR, am devenit vicepreşedinte al organizaţiei judeţene, m-am ocupat mai mult de activităţile tinerilor, însă la acea vreme nu s-a considerat necesar să se dea o şansă acestora. Fiind foarte nemulţumit de ce se întâmpla, am hotărât să renunţ la activitatea politică în 1996. În 2005, am reintrat în viaţa politică în PSD, fiind ales în 2006 vicepreşedinte al organizaţiei municipale. În 2008, am candidat şi am fost ales pe listele de consilieri municipali PSD. Anul acesta, fiind propus pe funcţia de subprefect, am demisionat din toate funcţiile deţinute şi am renunţat la calitatea de membru de partid.

Gazeta de Bistriţa: Cum vedeţi evoluţia scenei politice de până acum la nivel naţional şi judeţean?

Ovidiu Frenţ: Din ce mai mult se conturează trei mari formaţiuni politice: dreapta, centru şi stânga. Eu consider că sunt necesare toate trei pentru menţinerea unui echilibru pe scena politică. Ceea ce lipseşte însă este toleranţa faţă de adversarul politic. Adversitatea politică nu înseamnă neapărat şi duşmănia între persoane. Din cauza asta asistăm de multe ori la scene penibile în mass media, cu declaraţii care sunt cu mult sub standardul şi limbajul pe care ar trebui să şi-l asume un politician adevărat şi modern. Şi judeţul nostru face parte din România aşa că şi aici lucrurile s-au întâmplat cam în acelaşi fel, cu un plus de ghinion pentru noi, deoarece am votat de multe ori împotriva cursului majorităţii celorlalţi concetăţeni ai noştri şi acest lucru a făcut ca la conducerea judeţului să se afle oameni politici din zone care se aflau în opoziţie. Astfel, sprijinul care s-a primit, fondurile care s-au acordat de la Bucureşti nu au fost întotdeauna pe măsura nevoilor. Aş putea spune că niciodată nu au fost pe măsura nevoilor noastre .

Gazeta de Bistriţa: Ce părere aveţi de situaţia creată la nivelul instituţiilor deconcentrate?

Ovidiu Frenţ: La nivelul instituţiilor având în vedere că şefii acestor instituţii trebuie să aplice politicile guvernului este firesc ca aceşti oameni să fie numiţi, cel puţin nivelul unul şi doi, cei care cred în aceste politici ale guvernului şi pot să le pună în aplicare. În administraţie, ca şi în economia reală, e nevoie de performanţă şi se impune acest lucru printr-un contract de management care va fi susţinut în perioada următoare de toţi candidaţii la aceste funcţii.

Gazeta de Bistriţa: În cazul acesta ar trebui să primeze politicul sau pregătirea profesională a candidatului?

Ovidiu Frenţ: Ideal ar fi ca cele două condiţii să se aplice împreună pentru că, repet, degeaba eşti bun profesionist dacă nu crezi în guvern şi în politicile pe care vrea să le promoveze acest guvern. De aceea ar trebui promovaţi şi găsiţi acei oameni care să îmbine cei doi factori.

Gazeta de Bistriţa: Credeţi că se va găsi o rezolvare a disensiunilor dintre organizaţiile judeţene al PD-L şi PSD pe plan local sau la Bucureşti?

Ovidiu Frenţ: Eu sper, deoarece suntem la jumătate de an şi încă nu funcţionăm cum trebuie la nivelul instituţiilor şi mă afectează acest lucru, pentru că eu răspund de direcţia afacerilor europene şi conducerea serviciilor deconcentrate şi simt că lucrurile sunt foarte întârziate. Ar fi ideal să se găsească soluţii la nivel local pentru că este neplăcut să te duci la Bucureşti ca doi copii care s-au certat şi apelezi la cei mari să facă pace. Din informaţiile pe care le am au existat tentative de negocieri şi de discuţii, dar nu s-a găsit înţelegere şi atunci, din păcate, se pare că s-a ajuns ca soluţia să fie găsită la nivel central.

Gazeta de Bistriţa: Cum vedeţi actuala situaţie economică a judeţului?

Ovidiu Frenţ: Judeţul nostru nu este un judeţ foarte norocos deoarece este un judeţ preponderent agrar ca şi repartizarea ocupaţiilor populaţiei. Ca şi infrastructură, suntem la marginea marilor proiecte de autostrăzi şi acest lucru sigur că influenţează negativ. Sunt şi judeţe puternice din punct de vedere economic, dar ele suferă din cauza crizei mai ales că majoritatea făceau export. Eu sunt optimist şi dacă în alte zone din Europa, pe care le cunosc şi care au caracteristicile geografice similare cu ale judeţul nostru, au reuşit, cred că şi la noi se poate. Trebuie să facem ca principalele obiective: turismul, agricultura şi tehnologiile nepoluante, poate chiar energii alternative.

Gazeta de Bistriţa: Ce credeţi că ar trebui să fie prioritar în judeţ?

Ovidiu Frenţ: În primul rând infrastructura, care este sistemul sanguin al oricărei economii, trebuie pusă la punct. Avem un proiect în delurare dar se lucrează cu destul de mare încetineală. La nivelul Consiliului Judeţean există două mari proiecte de apă şi de deşeuri care funcţioneză dar trebuie găsite şi alte proiecte care să ajute comunităţile locale. Până la urmă este nevoie de solidaritate din partea clasei politice, a administraţiei şi din partea partenerilor sociali, patronate, sindicate pentru a rezolva problemele specifice în această perioadă

Gazeta de Bistriţa: Unde vă vedeţi din punct de vedere politic peste cinci ani?

Ovidiu Frenţ: Peste cinci ani, deci în 2014, dacă lucrurile se desfăşoară normal mandatul meu se va încheia aici la prefectură, dacă voi avea un mandat întreg de patru ani, am să mă întorc la compania unde am lucrat 13 ani şi de care mă leagă atâtea realizări. Iar dacă între timp mi se va oferi oportunitatea unei cariere politice ulterioare funcţiei de subprefect sau administrative subsecvente acestei funcţii pe care o am, o să iau în calcul. Trebuie să pun în balanţă şi avantajele şi dezavantajele unei astfel de opţiuni în comparaţie cu posibilitatea de a mă întoarce în mediul privat de afaceri.

Noemi Constantin