Ovidiu Crețu a încercat să obțină pensie specială pentru mandatul incomplet de senator, la Curtea Constituțională! A invocat o excepție de neconstituționalitate

Senator în legislatura 2004-2008, fostul primar Ovidiu Crețu a mai avut nevoie de doar câteva luni pentru a-și termina mandatul. Și-a dat demisia cu doar 5 luni înainte de alegerile parlamentare din 2008, locul în Senat fiindu-i luat de Ileana Moldoveanu. Cu un mandat incomplet de senator, Ovidiu Crețu a rămas și fără pensia specială. A încercat să o recupereze în instanță, dosarul ajungând tocmai la Curtea Constituțională. Aceasta însă nu i-a dat dreptate.

Ovidiu Crețu a fost ales senator în 2004, pe listele PSD. În 30 iunie 2008, cu doar 5 luni înainte să i se termine mandatul, Ovidiu Crețu demisionează și o lasă în locul său pe Ileana Moldoveanu. Acesta a demisionat din Senat pentru a putea candida la alegerile locale din 2008, în urma cărora a și fost ales primar al Bistriței.

Această manevră l-a lăsat cu un mandat incomplet de senator, care, culmea, nu îi dădea dreptul la o pensie specială. În 2018, primarul Ovidiu Crețu și-a căutat dreptatea în instanță, sperând să pună mâna pe pensia de parlamentar cu ajutorul judecătorilor. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, care a sesizat Curtea Constituțională în luna mai a anului 2019.

Practic, Curtea de Apel București sesiza Curtea Constituțională despre excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 49 alin (11) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor.

Aliniatul contestat prevede că modul de aplicare a prevederilor prezentului articol se stabilește prin norme metodologice, aprobate de birourile permanente ale celor două camere ale Parlamentului.

Crețu a cerut anularea normelor metodologice de aplicare

„Excepția a fost ridicată de Ovidiu Teodor Crețu într-o cauză având ca obiect anularea Hotărârii Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului nr. 1/2016 pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea indemnizației pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată și obligarea la plata indemnizației pentru limită de vârstă”, notează Curtea Constituțională.

Ce spuneau normele metodologice contestate de Crețu?

-Au dreptul la indemnizația pentru limită de vârstă: deputații și senatorii care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare.

-Deputații și senatorii beneficiază de indemnizația pentru limită de vârstă de la data la care i se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare.

-Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se acordă în limita a 3 mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară aflată în plată. Cuantumul net al indemnizației pentru limită de vârstă nu poate fi mai mare decât venitul net corespunzător unei indemnizații brute lunare a unui deputat sau senator aflat în exercițiul mandatului.

-Indemnizația pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegat sistemului public, precum și cu orice alte venituri realizate. Indemnizația pentru limită de vârstă reprezintă venit din altă sursă, în înțelesul Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.

Parlamentarii care nu au avut un mandat complet nu aveau dreptul la indemnizație, mai prevede această metodologie de aplicare. Asta încerca să conteste și să anuleze fostul primar Ovidiu Crețu. Fostul primar a susținut că Camerele Reunit ale Parlamentului n-aveau voie să stabilească normele de aplicare.

„În cazul de față, prin prisma dispozițiilor de lege criticate se ajunge în situația aplicării unui tratament juridic diferit pentru situații analoage. Astfel, în condițiile în care dreptul de a beneficia de indemnizație, similar dreptului la pensie, se naște din momentul în care o persoană a dobândit calitatea de parlamentar, coroborat și cu celelalte condiții prevăzute de lege, autorul excepției (titular al unui mandat incomplet de senator) susține că este lipsit de dreptul de a beneficia de indemnizația pentru limită de vârstă, în condițiile în care indemnizația pentru mandatele incomplete în cazul existenței unui mandat complet s-a menținut, deși ambele categorii de parlamentari sunt supuse acelorași incompatibilități și au rol asemănător în ocrotirea valorilor de drept. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile articolului 49 (11) din Legea nr. 96/2006, aduc atingere dispozițiilor art 65 și 67 din Constituție, deoarece adaugă la aceasta, prin stabilirea unor alte acte normative decât legi hotărâri sau moțiuni. Astfel, în nicio împrejurare Camerele Reunite nu pot adopta alte acte decât cele prevăzute de art 67 din Constituție, cu atât mai puțin birourile permanente ale celor două camere ale Parlamentului. Prin normele metodologice adoptate de către acestea se adaugă la lege, privându-i astfel pe foștii senatori și deputați care nu au avut un mandat complet de la acordarea dreptului la indemnizație”, se arată în motivarea Curții Constituționale.

Curtea Constituțională nu-i dă dreptate

Deși a fost sesizată în mai 2019, abia anul acesta în ianuarie s-a pronunțat Curtea Constituțională în acest caz. Magistrații nu-i dau dreptate lui Crețu și susțin că era de datoria celor două camere ale Parlamentului să stabilească normele metodologice de aplicare a legii:

„Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ovidiu Teodor Crețu în Dosarul nr. 5.899/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 49 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate”, se arată în decizia Curții Constituționale.

Aceasta a venit prea târziu și între timp, pensiile speciale ale parlamentarilor au fost abrogate. Mișcarea a adus o serie nouă de procese, 7 foști parlamentari din Bistrița-Năsăud cerându-și înapoi pensiile speciale. Printre ei s-au numărat fostul deputat Ioan Oltean sau fostul șef de la Finanțe și vicepreședinte al CJ, Ioan Țintean. Și în cazul lor dosarul a ajuns la Curtea Constituțională, care va avea ultimul cuvânt. Foștii senatori încasau lunar între 2.131 de lei și 14.930 de lei, în funcție de mandate, iar foștii deputați între 2.131 de lei și 12.168 de lei brut.

Potrivit ultimei declarații de avere, depuse la final de 2020, Ovidiu Crețu încasa lunar o pensie de aproape 6.000 de lei, la care se adăuga și salariul de primar, de 13.700 de lei. Dacă Ovidiu Crețu n-a avut parte de pensie specială de parlamentar, acesta are șanse să primească o pensie specială de primar.

O astfel de prevedere legală este promovată tot mai mult de social-democrați. Pensiile speciale ale primarilor nu au intrat niciodată în plată, chiar dacă ele au fost introduse în Codul Administrativ în 2019.

Andreea Moldovan