În special dupa anul 2.000, în conditiile producerii unor fenomene meteorologice violente, periculoase, mai multe zone ale municipiului Bistrita, la orice ploaie mai serioasa, canalizarea veche, datând de prin anii 70, subdimensionata, nu mai face fata apei în exces. Din aceasta cauza, strazile, curtile, casele si beciurile caselor sunt inundate de fiecare data în urma unor precipitatii bogate.
Zonele respective sunt cunoscute foarte bine de catre autoritatile local si de cei de la Aquabis. Intersectia de la SRI si Politie, strada M.Viteazu si T.Tudoran, în zona spalatoriei Fiko's, peste Podul Budacului, strazile Horia, Closca si Crisan, sunt zonele cele mai afectate la orice ploaie mai serioasa.
Reabilitare doar pe hârtie
În lunile octombrie si noiembrie 2006, s-a semnat la Luxemburg si la Bucuresti "Proiectul privind reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare în municipiul Bistrita". În realitate, cel putin dupa cum arata lucrurile din teren, pe strazile M. Viteazu si Tanase Tudoran sau de peste Podul Budacului, daca în prezent situatia este foarte proasta, orice aversa mai serioasa produce adevarate inundatii, la finalizarea acestui maret proiect, lucrurile vor sta dezastruos. Desi proiectul respectiv contine si cuvântul reabilitare, dintr-o greseala pe care nimeni nu si-o asuma, niciuna din zonele cu risc de inundatie din municipiu, nu au fost prevazute în proiect pentru a fi reabilitate. Mai mult, realizarea proiectului va crea probleme si mai mari, cu risc de inundatii la orice ploaie de vara mai serioasa.
Omanii cred în promisiuni
Cetatenii din zonele municipiului Bistrita cu risc deosebit la inundatii si-au legat multe sperante vis-a-vis de acest proiect. Oamenii, în naivitatea lor, au crezut, si înca unii mai cred, ca investitia respectiva va rezolva un cosmar care revine periodic.
În februarie 2007, s-a semnat Nota de Fundamentare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.13, în vederea aprobarii Contractului de finantare, între România si Banca Europeana de Investiti (BEI), pentru proiectul privind infrastructura municipala în domeniul alimentarii cu apa si canalizare. Proiectul cuprinde "Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare în municipiul Bistrita". De asemenea, s-a mai semnat un Memorandum de finantare privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul de Politici Structurale de Preaderare (ISPA), subproiectul Bistrita, privind reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare, investitie care se ridica la 22.650.000 euro, din care împrumutul de la BEI are o valoare de 5.625.000 euro.
În domeniul alimentarii cu apa se prevede reabilitarea si modernizarea statiei de tratare a apei potabile, înlocuirea a circa 10 km de conducte si extinderea cu circa 28 km a retelei de distributie a apei în municipiul Bistrita. În domeniul canalizarii sunt stabilite extinderea si reabilitarea a circa 60 km a retelei de canalizare în munipiul Bistrita. Din cei 22.500.000 euro, 75% (16.875.000 euro, reprezinta un grant din partea UE, prin programul ISPA), iar 25% reprezinta eforturi proprii ale RAJA Aquabis, cu sprijin financiar din partea Primariei Bistrita si din partea Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud. În cadrul componentei “B” a proiectului, “reabilitarea si extinderea alimentarii cu apa si canalizare”, este prevazuta înlocuirea a 10 km de conducte în Bistrita, reabilitarea si extinderea retelei de canalizare cu un total de 144 km, din care aproape 60 km în municipiul Bistrita si cartierele învecinate. Termenul de predare a lucrarii, la cheie, cum se spune, este sfârsitul lunii decembrie 2009.
Retele cu capacitate depasita
Situatia critica din municipiu se datoreaza în mod special învechirii inevitabile a retelelor, atât a celor de alimentare cu apa, cât si a celor de canalizare. Acestea au fost proiectate si executate în urma cu 30-40 de ani în functie de cerintele urbanistice de atunci, iar unele sunt chiar mai vechi. Sigur, nimeni atunci nu putea sa prevada situatia actula de urbanizare a Bistritei si a localitatilor învecinate, care au devenit cartiere ale Bistritei. Proiectul care este acum în derulare ar trebui sa rezolve situatia în zonele cu risc de inundatie din Bistrita. Autoritatile locale, precum si cele judetene, cunosc de altfel foarte bine situatia,cu atât mai mult cu cât din mii de telefoane le-au asaltat în situatii de criza. Nu mai departe, în primavara anului 2007, dupa câteva dezlantuiri ale naturii, mai multi cetateni de pe strazile M.Viteazu si T.Tudoran de peste podul Budacului, disperati, au strâns mai multe semnaturi si au înaintat un memoriu catre Consiliul Judetean, Institutia Prefectului Bistrita-Nasaud, si catre Primaria municipiului Bistrita, cu rugamintea de a analiza situatia existenta acolo si de a lua masurile care se impun – marirea capacitatii canalizarii. Autoritatile respective s-au limitat sa ofere doar promisiuni si nu solutii practice. Oamenii nu si+au pierdut însa spernatele mai ales atunci cân au auzit despre începerea lucrarilor de reabilitare a sistemului de alimentare cu apa si canalizare. Cei de peste Podul Budacului, cel putin, nici nu concept ca problema lor sa nu fie rezolvata. Numai ca realitatea este alta se pare în toate zonele cu risc de inundatii din Bistrita. Si atunci, logic, vin întrebarile, iar oamenii nu pot fi împiedicati sa gândeasca altfel – ce rost are aceasta mareata lucrare, cui foloseste, se cheltuie bani numai de dragul de a fi cheltuiti? Ivindu-se aceasta oportunitate, cu grantul primit de la UE, zonele cu risc de inundatie trebuiau eliminate, trebuiau înlocuite, sau mai bine spus, asa cum se arata în proiect, reabilitate canalizarile din aceste zone. Surse, carora le pastram anonimatul, spun ca tot proiectul s-a facut în cel mai pur stil heirupist, fara nici o logica, s-a mers pe ideea ca daca sunt bani, trebuie si cheltuiti. Referindu-ne la exemplul dat, situatia de pe strazile mai sus amintite, orice om cu scaun la cap trebuia sa se gândeasca ca strada M.Viteazul are un numar dublu de consumatori, în continuarea strazii T.Tudoran, practice, a mai aparut o strada, Zavoaie, iar canalizarea este cea din anii ’70. Ca sa nu fim rai, pe M.Viteazu se va face si canalizare, pentru casele care s-au construit înspre Budac, dar aceasta canalizare noua va fi întepata în cea veche.
Conducerea Aquabis, paralela cu realitatea
Contactat telefonic, directorul tehnic Marius Marinescu a parut ca nu prea are habar de lucrarile care se efectueaza aici. Cel putin a fost sincer, acesta recunoscând nu cunoste situatia si ne-a indicat sa vorbim inginerul Nacu, care este la curent cu proiectul. Numai ca, surpriza! Nici inginerul Nacu nu avea mare habar despre acest proiect, mai ales din zonele vizate. Raspunsul a fost evaziv – ba ca se va remedia, ba ca nu se va remedia. Pentru situatia de peste Podul Budacului, în final, a admis ca nu se va rezolva nimic în ceea ce priveste canalizarea.
Ce ar mai fi de spus? Poate ar fi mai nimerit ca în aceste zone de risc sa vedem plantate panouri cu atât de celebrul anunt, “aici sunt banii dumneavoastra”.
Zaharia Cotoc
