După ce au încheiat primul an din mandatul 2016 – 2020, deputaţii se pot lăuda, sau nu, cu activitatea prestată în forul legislativ suprem al ţării. Gazeta de Bistriţa vă prezintă cât de mult au transpirat în Parlament aleşii de Bistriţa-Năsăud, prin iniţiativele legislative depuse, interpelări sau luările de cuvânt din plen.
Într-un articol anterior v-am adus în prim plan activitatea deputaţilor bistriţeni din Parlamentul României, astfel că a venit timpul să îi punem sub lupă şi pe cei doi reprezentanţi ai judeţului din Camera superioară a Legislativului României. Este vorba despre senatorii Ioan Deneş (PSD) şi Ioan Simionca (ALDE).
Deneş a rezistat bine
Ioan Deneş se află la cel de-al doilea mandat al său de senator şi, între timp a devenit şi ministru al Apelor şi Pădurilor. În primul său mandat, Deneş, pe atunci mebru PNL, a ajuns în Parlamentul României după ce a obţinut majoritatea voturilor din partea alegătorilor din Colegiul 2 Valea Someşului (la acel moment fiind valabile candidaturile uninominale), el candidând din partea USL. Nu a trecut mult şi povestea de dragoste din liberali şi sociali-democraţi s-a rupt, astfel că Ioan Deneş a trecut în barca PSD fără să se gândească de două ori. În 2016, partidul de adopţie l-a răsplătit şi l-a pus în fruntea listei de senatori a PSD Bistriţa-Năsăud.
În anul care a trecut din cel de-al doilea său mandat, Ioan Deneş are înscrise în fişa sa de senator nu mai puţin de 45 de iniţiative legislative susţinute. Şi ca să nu fie doar o cifră seacă vom aminti câteva dintre acestea.
Astfel una dintre iniţiative se referă la modificarea şi completarea Legii145/2014 privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol. Respectivele modificări vizează rudele până la gradul al II-lea care locuiesc şi se gospodăresc împreună cu persoana care deţine atestatul de producător agricol, să poată obţine carnete de comercializare a produselor agricole, care să aibă valabilitate pe o perioadă de 5 ani. Legea prevede deocamdată posibilitatea ca respectivul carnet să fie obţinut doar de rudele de gradul I. Evident, lista modificărilor aduse la această lege este mult mai lungă, însă ne oprim aici.
O altă propunere legislativă susţinută de senatorul social-democrat bistriţean a vizat modificarea Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi insolvenţă. Prin modificările propuse, iniţiatorii vor să protejeze în special companiile la care statul este acţionar majoritar şi care au un număr important de angajaţi, astfel încât acestea să poată fi reintroduse în circuitul economic. Concret, este vorba ca prin planul de reorganizare al unei societăţi care intră în procedura insolvenţei, creanţele bugetare să poată fi transformate în titluri de valoare acordate creditorilor care le deţin. Evident, această modificare lucrează doar pentru viitor, astfel că firmele care au demarat procedura insolvenţei până la intrarea în vigoare a legii, se supun prevederilor legii anterioare.
Modificarea şi completarea Codului penal cu articole de lege care fac referire la contrafacerea şi falsificarea unor mărci şi produse, inclusiv celealimentare, neluarea măsurilor de securitate în muncă, precum şi zădărnicirea combaterii bolilor,este o altă iniţiativă legislativă susţinută de senatorul bistriţean.
Ioan Deneş a susţinut şi iniţiativa care face referire la salarizarea personalului plătit din fonduri publice, dar şi pe cea privind unele măsuri de protejare a intereselor economice ale statului. De asemenea, se mai regăsesc pe listă modificarea şi completarea legii privind înfiinţarea şi organizarea asociaţilor de proprietari, a legii privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, Legea Academiei Române, aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, propunere legislativă pentru aprobarea Programului pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară.
Ioan Deneş a mai susţinut şi modificarea legii privind diminuarea risipei alimentare, dar şi o modificare a Codului de procedură fiscală care vizează posibilitatea ca administrarea obligaţiilor fiscale ale contribuabililor mijlocii să aibă loc în judeţul în care aceştia îşi au înregistrat sediul.
Pe aceeaşi listă a iniţiativelor legislative susţinute de Ioan Deneş se regăsesc şi Codul administrativ al României, modificarea şi completarea legii privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, dar şi completarea legii privind statutul cadrelor militare.
Pe parcursul primului an din acest al doilea mandat, senatorul bistriţean a luat cuvântul în plenul Camerei superioare a Parlamentului de 67 de ori şi a susţinut o moţiune de cenzură, cea împotriva Guvernului Grindeanu.
Dacă în mandatul trecut, Ioan Deneş a avut la activ 9 interpelări ale miniştrilor, în anul care a trecut acesta a depus doar una. Aceasta a avut ca obiect proiectul Planul naţional de gestionare a deşeurilor cu bătaie la judeţul Bistriţa-Năsăud. Punctul sensibil atins de Ioan Deneş este faptul că proiectul mai sus amintit prevede ca deşeurile colectate din Bistriţa-Năsăud să fie transportate şi tratate la Staţia de tratare mecano-biologică de deşeurilor Cluj, aspect care ar conduce la costuri multe prea ridicate atât pentru administraţia judeţeană cât şi pentru cetăţeni. Practic Deneş a solicitat ministrului Graţiela Gavrilescu să modifice proiectul, astfel încât bistriţenii să îşi gestioneze singuri deşeurile la centrul de la Tărpiu.
Simionca, la început de drum în politică
Cel de-al doilea senator de Bistriţa-Năsăud este reprezentantul ALDE, Ioan Simionca, aflat la primul său mandat în Camera superioară a Legislativului României.
Ioan Simionca a susţinut în primul an din acest mandat al său 16 iniţiative legislative. Una dintre acestea este modificarea Statutului aleşilor locali, propunere care însă a fost respinsă de ambele camere ale Parlamentului.
Pe lista senatorului ALDE se mai află propunere legislativă privind organizarea şi funcţionarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, salarizarea personalului plătit din fonduri publice, modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă Nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, modificarea unui articol din Codul de procedură penală care face referire la asistenţa juridică a părţilor dintr-un proces, completarea şi modificarea Legii nr.504 din 11 iulie 2002 a audiovizualului, modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii – S.A. şi pentru modificarea unor acte normative, modificarea art.1 lit.a,d) şi a art.42 lit.o) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006, modificarea art.18 indice 1 din LEGEA nr.69 din 28 aprilie 2000 a educaţiei fizice şi sportului, cu modificările şi completările ulterioare.
Ioan Simionca a luat de trei ori cuvântul în plenul Senatului şi a susţinut miţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu. Până la ora actuală, alesul bistriţean nu a depus nici interpelare către vreun ministru.
