Ocolul Silvic Feldru a pierdut în apel procesul pe care l-a intentat comunei Coșna, după ce administrația locală suceveană i-a cerut, în 2023, aproape 40.000 lei impozit pe suprafețele de pădure și clădirile aflate pe teritoriul său, care sunt însă proprietatea comunei Feldru. Mai bine de jumătate din sumă a fost contestată în instanță de cei de la ocolul silvic, iar prima instanță dăduse dreptate feldrihanilor.
În ianuarie 2023, Ocolul Silvic Feldru a primit de la Primăria Coșna o decizie de impunere în valoare de 39.619 lei, reprezentând impozit pe terenurile și clădirile pe care Primăria Feldru le deține pe raza unității administrativ teritoriale sucevene. Numai că, ocolul silvic din Feldru nu a fost de acord cu o parte din sumă, cea care reprezintă impozitul pe suprafețele de pădure și a contestat-o mai întâi în procedură administrativă, la Primăria Coșna. Cum administrația locală i-a respins contestația, Ocolul Silvic Feldru și-a căutat dreptatea în instanță, unde a cerut anularea în parte a deciziei de impunere, mai precis cu privire la suma de 24.326 lei, din care 23.402 lei, reprezentând impozitul propriu-zis pe suprafaţa de pădure, la care s-au adăugat 924 lei accesorii.
Sucevenii au invocat tardivitatea acțiunii
Astfel, în cererea de chemare în judecată, ocolul silvic a arătat că în Codul Silvic, modificat prin Legea 197/2020, se prevede în mod expres faptul că „pentru fondul forestier proprietate publică nu se plătesc taxe si impozite”.
De cealaltă parte, administrația locală din Coșna a invocat mai întâi tardivitatea formulării cererii, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată, invocând prevederile Codului Fiscal, care din punctul lor de vedere, ar avea prioritate față de dispoziţiile speciale din Legea 197/2020, prin care s-a instituit exonerarea plăţii impozitului pentru fondul forestier proprietate publică. De asemenea, sucevenii au mai precizat că terenul cu vegetație forestieră care se află pe raza comunei Coșna este în proprietatea Comunei Feldru și dat în administrare ocolului silvic, și sunt suprafețe de pe care se extrage și se valorifică masă lemnoasă și au vârsta mai mare de 20 ani, fiind producătoare de venituri, astfel că pentru acestea Ocolul Silvic Feldru trebuie să plătească impozit.
Instanța bistrițeană a dat dreptate ocolului silvic
La final, Tribunalul Bistrița-Năsăud a respins excepția tardivității acțiunii și a admis cererea celor de la ocolul silvic din Feldru.
Analizând excepția tardivității introducerii cererii de chemare în judecată, instanța bistrițeană a arătat că ocolul silvic nu a depăși termenul, în condițiile în care administrația locală din Coșna nu a răspuns contestației depusă de acesta.
“Analizând cu prioritate excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâta Comuna Coşna, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă tribunalul urmează să o respingă, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 268 alin. 1 C.pr.fisc. «împotriva titlului de creanţă, precum şi împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestaţie potrivit prezentului titlu. Contestaţia este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal».
Conform art. 270 alin. 1 din C.pr.fisc., contestaţia se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii.
Dispoziţiile art. 273 alin. 1 şi 2 C.pr.fisc. prevăd că în soluţionarea contestaţiei, organul de soluţionare competent se pronunţă printr-o decizie, care este obligatorie pentru organul fiscal emitent al actelor administrative fiscale contestate.
Conform art. 274 C.pr.fisc. «(1) Decizia de soluţionare a contestaţiei se emite în formă scrisă şi cuprinde: preambulul, considerentele şi dispozitivul. (2) Preambulul cuprinde: denumirea organului învestit cu soluţionarea, datele de identificare ale contestatorului, numărul de înregistrare a contestaţiei la organul de soluţionare competent, obiectul cauzei, precum şi sinteza susţinerilor părţilor atunci când organul competent de soluţionare a contestaţiei nu este organul emitent al actului atacat. (3) Considerentele cuprind motivele de fapt şi de drept care au format convingerea organului de soluţionare competent în emiterea deciziei. (4) Dispozitivul cuprinde soluţia pronunţată, calea de atac, termenul în care aceasta poate fi exercitată şi instanţa competentă. (5)Decizia se semnează de către conducătorul structurii de soluţionare a contestaţiei sau de persoana cu funcţie de conducere împuternicită de acesta, după caz».
Potrivit art. 281 alin. 5 C.pr.fisc. «În situaţia nesoluţionării contestaţiei în termen de 6 luni de la data depunerii contestaţiei, contestatorul se poate adresa, pentru anularea actului, instanţei de contencios administrativ competente potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare».
Tribunalul reţine că, art. 11 din Legea nr. 554/2004 reglementează două categorii de termene pentru sesizarea instanţei de contencios administrativ, termene a căror natură juridică este prevăzută în mod expres în alin. 5, astfel: un termen de prescripţie cu durata de 6 luni, a cărui împlinire are ca efect stingerea dreptului la acţiune şi un termen de decădere cu durata de 1 an, aplicabil numai pentru motive temeinice şi care nu poate fi depăşit nici ca efect al intervenirii unor cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului prescripţiei de 6 luni.
În ceea ce priveşte momentul de început al curgerii termenului de prescripţie de şase luni, acesta se calculează începând cu data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă, data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii, data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluţionare a cererii, data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluţionarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile sau data luării la cunoştinţă a conţinutului actului, dacă plângerea prealabilă nu mai este obligatorie, după caz.
În cauză, astfel cum rezultă din actele dosarului, reclamantul a contestat în procedura administrativă Decizia de Impunere nr. 403/18.01.2023 prin contestaţia nr. 539/20.02.2023 (f.12), înregistrată în evidenţele pârâtei sub nr. 1279/21.02.2023.
Răspunsul comunicat la data de 21.02.2023 de către organul emitent nu îmbracă forma unei decizii în sensul dispoziţiilor art. 274 C.pr.fisc., reclamantul aflându-se în ipoteza nesoluţionării contestaţiei în termen de 6 luni de la data formulării acesteia.
Aşadar, reţinând că la data de 21.02.2023 s-a înregistrat contestaţia reclamantului, iar termenul de soluţionare de 6 luni prevăzut de dispoziţiile art. 281 alin. 5 C.pr.fisc. s-a împlinit la data de 21.08.2023, tribunalul constată că acesta este momentul de început al curgerii termenului de prescripţie de şase luni, prevăzut de dispoziţiile art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004.
Văzând că acţiunea reclamantei a fost înregistrată la data de 15.12.2023, anterior împlinirii termenului de 6 luni prevăzut de dispoziţiile legale anterior menţionate, tribunalul va respinge, ca neîntemeiată excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâta Comuna Coşna”, a notat Tribunalul Bistrița-Năsăud în motivare.
De asemenea, instanța a mai a arătat în motivarea sentinței că, în mod eronat în sarcina Ocolului Silvic Feldru s-a stabilit obligaţia de plată a taxei pe teren, în condițiile în care legea prevede că pentru fondul forestier proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale nu se datorează taxe şi impozite, proprietar fiind în acest caz Comuna Feldru, iar ocolul silvic este doar administrator.
Sentința de la Cluj, lovitură dură pentru feldrihani
Sentința instanței bistrițene a fost atacată însă de comuna suceveană la Curtea de Apel Cluj, unde a fost schimbată cu 180 de grade. Judecătorii au decis în final că Ocolul Silvic Feldru trebui să plătească impozit și pe terenul forestier, fiindcă a introdus acțiunea în instanță mult prea târziu. Concret, instanța clujeană nici nu a mai analizat dacă fondul cauzei a fost corect judecat de judecătorii de la Bistrița.
“Admite recursul declarat de recurenta UAT Comuna Coşna împotriva Sentinţei civile nr. 202 din data de 27.06.2024, pronunţată în dosarul nr. 3210/112/2023, de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, pe care o casează în tot, şi, în consecinţă:
Admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâta Comuna Coşna prin întâmpinare. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Ocolul Silvic Feldru, cu sediul în localitatea … , în contradictoriu cu pârâta Comuna Coşna, CIF … , cu sediul în localitatea … , ca fiind prescrisă. Obligă pârâtul Ocolul Silvic Feldru la plata către reclamanta Comuna Coşna a cheltuielilor de judecată în cuantum de 4760 lei . Definitivă. Pronunţată în data de 30.01.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.
