Chiar dacă vorbesc despre o Românie a bunului-simţ candidaţii la preşedinţie au făcut şi de această dată dovada că nu înţeleg acest termen.
Certuri, refuzul de a participa la dezbateri, dosare apărute peste noapte, toate par să primeze în cursa electorală în defavoarea unei dezbateri pe proiecte, pe programe
Dacă debutul campaniei electorale a fost marcat de certurile pentru susţinerea unui nou guvern şi de lupta pentru putere, cursa electorală a scos „răul” din candidaţi şi din echipele de campanie. Deşi toţi aspiranţii pentru fotoliul de preşedinte susţineau şi, încă susţin că vor o Românie a bunului-simţ, mersul campaniei a dovedit contrariul. Gazeta de Cluj v-a prezentat săptămâna trecută o parte din „mizeriile” electorale folosite de candidaţi pentru discreditarea adversarilor politici, „adresări” ce nu au nimic în comun cu bunul-simţ. Au urmat şi alte asemenea adresări în ultima săptămână din cursa electorală, chiar mai aprige. Acum şi politicienii sunt de acord că în cursa electorală pentru prezidenţialele de anul acesta nu am avut parte de bun-simţ, deşi vina este aruncată, ca de obicei, în ograda adversarilor. O dovadă de …lipsă de bun-simţ.
„Puţin”
Candidatul UDMR pentru funcţia de preşedinte al României, Kelemen Hunor spune că nu se poate vorbi de bun-simţ în campania electorală ce tocmai s-a încheiat. „Am avut parte de foarte puţin bun-simţ în această campanie electorală. Când în cursa pentru preşedinţie predomină atacurile la persoană şi nu există confruntări directe, axate pe proiecte sau programe coerente, atunci, cu siguranţă nu putem vorbi de bun-simţ. Când se aruncă înspre candidaţi cu tot felul de dosare şi de anchete, cu siguranţă acest lucru nu este bun-simţ”, este de părere Kelemen.
„Electorat cu bun-simţ”
Deputatul PDL Ioan Olteanu laudă electoratul pentru răbdarea pe care o are de fiecare dată, în asemenea situaţii. „Am avut parte de foarte mult bun-simţ în această campanie electorală, dar doar din partea electoratului chiar şi după ce a auzit atâtea mizerii, atâtea minciuni. Păcat că de acest bun-simţ cu au dat dovadă şi oamenii politici. Campania electorală a PSD şi PNL a fost bazată numai pe minciuni, violenţă şi dezinformare. Au avut o campanie bazată doar pe dorinţa de a câştiga. Scopul scuză mijloacele pentru ei. Noi am avut parte de afişe rupte, de bannere tăiate…Comportamentul rivalilor politici nu putea fi mai urât”, este de părere deputatul bistriţean.
„Fără legătură”
Fostul ministru de Externe al României, social-democratul Cristian Diaconescu spune şi el că politicienii au fost lipsiţi de bun-simţ în cursa pentru fotoliul de preşedinte al Românei. „Nu am avut niciun fel de bun-simţ din partea nimănui. Nu au nicio legătură retorica de campanie cu ceea ce s-a discutat în această campanie electorală. Nu s-a discutat nimic ce ar fi fost important să se discute, ce ar fi trebuit să se discute într-o campanie electorală normală”, crede Diaconescu.
Orban acuză
Prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban, cel care a făcut cele mai dure afirmaţii la adresa candidaţilor PSD şi PDL în campania electorală spune că PNL a avut bun-simţ în cursa pentru preşedinţie, dar acuză adversarii politici de lipsă de bun-simţ. „Din partea noastră, noi am avut întreg bunul-simţ necesar. PSD şi PDL nu au avut. Doar când mă gândesc la afirmaţia lui Traian Băsescu de la Cluj la adresa fostei soţii a lui Crin Antonescu, nici nu mai trebuie să explic şi de ce spun că nu au avut bun simţ. În ceea ce îl priveşte pe Mircea Geoană, nici nu mai are rost să vorbim. De fiecare dată când vorbeşte Geoană spune câte o minciună”, ne-a declarat liberalul.
„Apogeul, la Cluj”
Analistul politic Cristian Pârvulescu spunea la începutul campaniei electorale că aceasta va avea parte de foarte puţin bun-simţ, poate chiar deloc. Rămâne consecvent asupra acestei idei şi acum, când campania a luat sfârşit şi spune că atacurile la persoană au primat în defavoarea bunului-simţ şi a proiectelor şi programelor electorale. „Nu bunul simţ a fost starea de spirit care a fominat această campanie electorală, o campanie dură, negativă, bazată pe atacuri la persoană. România are, însă, o tradiţie de campanie electorală negativă, iar acest lucru s-a văzut şi în ultima lună. Apogeul a fost atins chiar în dezbaterea de la Cluj dintre Traian Băsescu şi Crin Antonescu. Atacurile la persoană au fost permise, ori, acest lucru, conform regulilor dezbaterii nu se face. Într-o dezbatere sunt lucruri permise şi lucruri care nu sunt permise. Atacurile la persoană sunt printre cele interzise, iar dezbaterea de la Cluj a permis multe astfel de atacuri. Ori câtă vreme asemenea atacuri sunt permise, nu mai putem vorbi de bun-simţ. Ar trebui să fie permise „atacurile” prin dezbateri economice, politice, prin proiecte coerente. Toţi candidaţii, indiferent dacă ei spun sau nu că au avut bun-simţ în această cursă electorală, nu au făcut decât să dea dovadă de lipsa acestei calităţi”, este de părere Cristian Pârvulescu.
Nici pe internet campania electorală nu a fost una a bunului-simţ. Pe lângă faptul că echipele de campanie „au avut grijă” să le creeze contracandidaţilor câte un site „clonat”, chiar site-urile de campanie ale candidaţilor sunt pline de „semne” ale lipsei bunului-simţ. Candidatul PSD la preşedinţie, Mircea Geoană, avea postat pe site, mult mai evident decât secţiunea de proiecte şi programe, o secţiune de „ştiri” în care loveşte dur în contracandidaţi şi în partidele acestora. Mai mult, acesta, deşi a fost cel care a lansat invitaţia la dezbaterea de la Cluj a fost şi cel care, în final, a refuzat să mai participe la respectiva confruntare, preferând un turneu electoral prin ţară. Chiar şi cel care şi-a ales drept slogan electoral sintagma „o Românie a bunului-simţ”, liberalul Crin Antonescu, are site-ul de campanie plin de atacuri la persoană, indiferent că este vorba despre Traian Băsescu sau Mircea Geoană.
Simona Curcian-Maleş
