Sucevenii viseaza autostrazi, bistritenii tac mâlc
Circulatia pe DN 17, care face legatura dintre nordul Transilvaniei si nordul Moldovei a fost în pericol de a fi închisa, în acesta iarna. Portiunea de drum cel mai des afectata de capriciile iernii este Pasul Tihuta, la Magura Calului, iar riscul blocajelor este unul major, indiferent de stradaniile autoritatilor. O alta cale de acces binecunoscuta spre nordul Moldovei este Pasul Rotunda, dar din cauza ca drumul este impracticabil circulatiei, aceasta varianta iese din discutie deocamdata.
Exista, însa, si o a treia varianta, un drum judetean – DJ 172 D: Ilva-Mica-Lunca-Ilvei-Gradinita-Cosna-Podul-Cosnei. Dar cum autoritatile din judetul Bistrita-Nasaud se complac în dulcea liniste ardeleneasca nu au luat-o în calcul. Nu acelasi lucru se poate spune despre autoritatile din Suceava, care par mult mai interesate de accesul spre nordul Transilvaniei. Se pare ca aceasta varianta ar putea sa rezolve circulatia pe timp de iarna, indiferent de conditiile meteo.
Cosmarul din Pasul Tihuta
Pe DN 17 – artera rutiera vitala si din punct de vedere militar si strategic pentru legatura dintre Transilvania si Moldova – între Bistrita si Vatra-Dornei, la Magura Calului din pasul Tihuta, exista un sector de drum, cu pante si rampe foarte accentuate, permanent înzapezit iarna. Indiferent de seriozitatea autoritatilor si a numarului de utilaje folosite pentru deszapezire, nu o data acest drum a fost blocat ore în sir. Un exemplu concludent este evenimentul din luna noiembrie a anului trecut, când, în urma caderilor masive de zapada din Muntii Bârgaului, pe DN 17 nu s-a putu circula deloc câteva ore.
În astfel de conditii autovehiculele grele de transport au momente lungi de asteptare la baza versantilor din cele doua judete, Bistrita-Nasaud si Suceava, la Valea Strajii, respectiv Poiana Stampei. Aceasta, pentru a nu gâtui soseaua si a nu ramâne cu masinile blocate pe traseu. Circulatia în asemenea momente deosebite, în care natura se dezlantuie, se desfasoara în fluxuri alternative, lucru care duce la pierdere de timp si consumuri mari de combustibil pentru cei implicati în trafic. Orice dotare tehnica a masinilor nu este suficienta, iar pericolul de derapaj este unul extrem de mare. Parcurgerea distantei dintre Valea-Strajii si Poiana-Stampei constituie un adevarat cosmar pentru soferi în conditii de iarna.
Avantaje si dezavantaje
Varianta DJ 172 D, care se pare ca ar salva conducatorii auto de la aceste mari neplaceri din timpul iernii, a fost identificata de un drumar din judetul Suceava, Eugen Girigan, directorul S.C "Drumuri si Poduri" S.A Suceava.
Faptul ca de o parte si de alta a drumului exista paduri masive de brad, constituie un avantaj, deoarece acesta este aparat împotriva viscolului si a înzapezirilor. Pe lânga acest aspect demn de luat în seama, pentru persoanele care vin dinspre judetul Cluj si merg înspre Vatra-Dornei, via Nasaud, distanta s-ar micsora cu circa 20 de kilometri. Utilizarea acestei variante ar constitui un dezavantaj doar pentru cei care vin dinspre Bistrita, în acest caz distanta spre Vatra-Dornei marindu-se cu aproximativ 15 kilometri.
Chiar în conditiile unei ierni, dificile problemele nu ar fi atât de mari si grave, cum sunt pe sectorul Poiana Stampei – Piatra Fântânele, prin pasul Tihuta. Cosmarul conducatorilor auto ar disparea, iar traficul în cele doua sensuri ar fi mult mai usor de gestionat.
Traseul are pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud, 36 km pâna în Nasaud din care doar 12 trebuie modernizati. Alti 14 kilometri din acest drum se afla pe teritoriul judetului Suceava, din care de modernizat sunt doar opt kilometri. În conditiile în care costul unui kilometru de drum se ridica la circa 1,5 milioane de euro, investitia totala pentru ambele judete ar fi de aproximativ 40 de milioane de euro. Mai mult decât atât, între Piatra Fântânele si Cosna s-ar putea face sensuri unice. Adica s-ar putea merge înspre Moldova pe DN17, de la Piatra Fântânele, pe doua benzi, urcând Tihuta si coborând pâna la Podul Cosnei. Rampele foarte mari sunt dinspre Suceava spre Bistrita. Din cauza ca vârful Muntelui Magura (Tihuta) este mai deschis pe partea judetului Suceava si aduna foarte multa zapada, apar cele mai mari probleme.
Drumul invers s-ar putea efectua pe DJ 172 D. Totul ar fi ca si cum ar fi o autostrada cu doua benzi pe sens.
Investitia nu este deloc de neglijat, aceasta ajungând la aproximativ 40 milioane de euro.
Daca judetele Bistrita-Nasaud si Suceava ar ajunge la un numitor comun, ar putea accesa împreuna fonduri europene, creându-se astfel o alternativa pentru DN 17.
Varianta care vizeaza DJ 172 D poate fi transpusa în realitate, cu atât mai mult acest drum exisa deja. Singura mare problema ar fi pe o portiune de trei kilometri, chiar în vârful muntelui, unde se afla un zacamânt de turba. Si în acest caz, exista însa solutii tehnice. Deocamdata pe acolo se circula doar cu carutele si pâna nu vor fi gasite solutii pentru modernizare, autovehiculele nu pot folosi acest drum.
Deocamdata sunt doar vise
Rectorul Universitatii „Stefan cel Mare” Suceava, prof. univ. dr. Adrian Graur, sustine o varianta mult mai îndrazneata. Acesta propune realizarea unui tunel care sa traverseze pasul Tihuta, argumentul profesorului sucevean fiind perspectiva si realizarea unor obiective durabile pentru viitor. Ideea rectorului sucevean vine ca urmare a experientei în domeniu a multor tari europene, care au retele de tuneluri pentru traversarea muntilor. Impedimentul unei astfel de solutii este, deocamdata, costul imens, cam de 10 ori mai mare decât ar costa realizarea unui drum la suprafata.
Daca în judetul Suceava, exista numeroase preocupari pentru realizarea unei variante la DN 17, în judetul Bistrita-Nasaud, asupra acestui subiect se pastreaza o tacere mai mult decât ciudata. Realizarea variantei, prin modernizarea DJ 172 D, va fi fara nici un dubiu, o solutie cu un câstig în primul rând economic, urmata de scurtarea traseului. Mai mult decât atât, costurile în ceea ce priveste întretinerea în perioada de iarna ar scadea substantial. Aceasta deoarece traseul lui DJ 172 D este protejat natural de pericolui viscolului si a înzapezirilor, fata de DN 17, unde cheltuielile cu întretinerea pe timp de iarna sunt extrem de mari.
Zaharia Cotoc
