Unul dintre cele mai fierbinţi subiecte discutate săptămânile acestea este: cine este responsabil de căile ferate şi mai ales de semnalizarea rutieră a acestora. Ministrul Transporturilor a apărut şi a promis bariere fără număr, însă privaţii i-au încurcat puţin treburile. Care-s privaţii care au pus mâna pe rutele din Bistriţa-Năsăud?
Un accident tragic petrecut în urmă cu doar câteva luni determina autorităţile locale, judeţene şi chiar Ministerul Transporturilor să reacţioneze şi să regândească semnalizarea rutieră a trecerilor la nivel cu cale ferată.
La ultima sa vizită, Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, promitea nu mai puţin de 6 bariere la trecerile la nivel cu calea ferată. Este vorba despre trecerile de la Viişoara, Lucian Blaga şi cea de lângă Apollo.
La cele trei se mai adaugă altele pe Valea Bârgăului, între Unirea şi Prundu Bârgăului, unde lipsa barierelor duce în special la final de săptămână la cozi interminabile.
Dacă în cazul trecerilor la nivel cu calea ferată operată de CFR nu e o mare problemă, Ministerul Transporturilor alocând deja bani pentru asta, în cazul celor operate de privaţi situaţia se complică.
Este vorba despre cele trei treceri de pe Valea Bârgăului şi cea de pe Lucian Blaga. Potrivit contractului semnat de CFR cu operatorii privaţi (care este cam ţinut la secret) cei care trebuie să facă astfel de lucrări sunt cei care au concesionat aceste căi ferate.
Ne-o arată şi un răspuns oficial primit de la Ministerul Transporturilor, în primăvara acestui an, de către administratorul public al judeţului.
„După semnarea contractului, locatarul infrastructurii feroviare neinteroperabile are obligaţia de a efectua investiţii potrivit prevederilor contractului de închiriere a secţiei respective şi a prevederilor HG nr. 643/2001, pentru aprobarea condiţiilor de închiriere de către CNCF „CFR”a unor părţi de ale infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum şi gestionarea acestora. Montarea a trei semi-bariere prevăzute cu instalaţii de semnalizare automată la cele trei treceri la nivel cu calea ferată presupune modificarea sistemului de semaforizare a respectivelor treceri la nivel, ceea ce ar reprezenta obiectiv de investiţii cu caracter de modernizare”, precizează reprezentaţii Ministerului Transporturilor în răspunsul respectiv.
Cine stă în spatele acestor linii concesionate?
Culmea, acelaşi operator privat ar fi responsabil de toate cele patru treceri la nivel cu calea ferată pe care nu le poate finanţa Ministerul Transporturilor. Este vorba despre Via Terra Spedition, o societate comercială cu acţionariat clujean.
Contractul a fost încheiat în anul 2008 cu CFR şi ar urma să expire chiar anul acesta în toamnă. Potrivit site-ului oficial, societatea comercială în cauză a pus mâna în total pe trei rute: Cluj-Napoca – Bistriţa, Bistriţa – Bistriţa Bârgăului şi Ilva Mică – Rodna Veche, pe care ulterior a abandonat-o fiind redeschisă de curând de către CFR.
Ilva-Mică – Rodna Veche a fost preluată de la o firmă care aparţine omului de afaceri Emil Iugan şi abandonată în anul 2015, din cauza lipsei profitabilităţii. Investiţii aici nu s-au făcut, drept dovadă stau restricţiile de viteză, care obligă trenul să meargă cu maxim 35 de km/h.
Deşi astfel de investiţii sunt prevăzute în contractele de concesiune, ministrul Transporturilor Răzvan Cuc nici n-a luat în calcul posibilitatea ca operatorul privat să scoată bani din buzunare pentru a spori siguranţa la trecerile la nivel cu calea ferată, iar acest lucru reiese şi din declaraţiile făcute la inaugurarea tronsolunui Ilva Mică- Rodna Veche.
„În judeţul Bistriţa-Năsăud sunt trei puncte, mă refer la trecerile la nivel. Unul se află pe o secţiune de cale ferată operată de un privat (n. r. – strada Lucian Blaga). Acolo vom încerca să găsim soluţii împreună cu autorităţile locale. Dacă nu, personal cred că statul trebuie să intervină când este vorba despre siguranţă şi să nu ne blocăm într-o birocraţie excesivă şi să încercăm să facem chiar noi investiţia pe acel tronson”, explica ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.
Să revenim însă la firma responsabilă de aceste căi ferate. Via Terra Spedition are sediul în Cluj-Napoca şi a fost înregistrată în anul 2001. Aceasta are un singur administrator şi acţionar, Gaga Iulian.
Oficial îi merge bine!
Societatea comercială mai face rutele: Sărmăşag – Marghita – Oradea, Vascău – Holod – Oradea, Oradea – Valea lui Mihai, Cluj-Napoca – Oradea, Cluj-Napoca – Huedin, Cluj-Napoca – Câmpia Turzii. Ultimele trei rute au fost concesionate chiar anul acesta.
Faptul că se fac bani din joaca de-a trenul se poate vedea cu ochiul liber şi din situaţia financiară a societăţii clujene. Astfel, pentru anul 2016, Via Terra Spedition a raportat o cifră de afaceri de 23,4 milioane de lei, un profit net de 4 milioane de lei.
Nu lipsesc nici datoriile, care trec de 10 milioane de lei. De altfel, acestea sunt cele mai mari datorii înregistrate în ultimii ani de firmă. Pentru 2015 firma a raportat o cifră de afaceri de 22,3 milioane de lei, un profit net de 4,4 milioane de lei şi datorii de 4,7 milioane de lei.
Profitul net a ajuns la această sumă în ultimii ani. În 2013 de exemplu, profitul abia ajungea la 1,6 milioane, iar în 2012 cifra de afaceri era de 13,4 milioane de lei, iar profitul nu trecea de 214.841 de lei.
Profit de peste un milion de lei a mai înregistrat compania şi în 2010 şi chiar în 2009, când deja criza financiară afecta destul de serios toate sectoarele economiei.
Curios este saltul extraordinar al companiei, încă din primul an de funcţionare. Astfel, pentru anul 2001, compania a raportat o cifră de afaceri de 2,4 milioane de lei, un profit de 61.528 de lei şi datorii de 448.740 de lei
Un an mai târziu, cifra de afaceri practic ajungea de 5 ori mai mare, de la 2,4 milioane la 10,5 milioane de lei. Profitul a crescut şi el de mai bine de patru ori, de la 61.528 la 230.478 de lei.
Nici datoriile n-au rămas în urmă, ajungând de la 448.740, sumă declarată în primul an de funcţionare, la mai bine de un milion în cel de-al doilea an de funcţionare.
Andreea Moldovan
Pai, toate „trenurile private” circula cu fonduri europene si nu-i intereseaza daca circula goale sau cu 20 de calatori cel mult , daca sunt ori nu rentabile si nimeni nu vede acest lucru . Nu intelegem de ce aceste trenuri, in spetza spre Bistritza Bargaului de exemplu, de ce n-ar putea circula in regim de „metrou” si sa opreasca pentru calatori, la toate intersectiile pe care le are calea ferata cu strazile si drumurile dintre Bistrita si Bargau… ca foarte multi calatori ar prefera acest mijloc de transport… dar… efectiv pe nimeni nu intereseaza acest lucru si zilnic se vad trenurile catre si de la Bargau, circuland mai mult goale , iar statul roman le da bani „moca” !
Nu știu ce trenuri ai văzut tu goale, dar îți spun eu ca sunt peste 100 de navetiști cu abonament și peste 100 de elevi cu abonament și de restul circula oamenii destul de des cu trenul
Sunt departe de lumea civilizata……Toata vegetatia taiata de pe marginea caii ferate din zona Unirea (mai in sus de strada Bisericii) o lasa in sant cu riscul colmatarii acestuia si producerii unor inundatii, pe langa aspectul jalnic al zonei. Am incercat sa trimit un mail conducerii societatii si am constatat ca acest lucru nu este posibil. Am atras atentia sefului echipei ca vegetatia nu trebuie lasata in santuri si mi-a raspuns obraznic cu tot felul de trimiteri ca asa le-a spus seful si el face ce vrea in zona de siguranta…… Cineva ar trebui sa verifica modul de curatare a arboretului de langa calea ferata, dar….. ca la noi…!