Cele 170 de milioane de euro ce urmau să fie alocaţi pentru construirea centurii de sud a primarului Creţu au devenit vânare de vânt. Dacă PSD acuză Consiliul Judeţean şi PDL de sabotare a proiectului, Liviu Rusu acuză acelaşi PSD de populism ieftin şi de ipocrizie. Sapou
Povestea centurii din Bistriţa a ţinut zile în şir capul de afiş al presei locale anul trecut şi la începutul acestui an. După ce o societate de consultanţă din Bucureşti, Iptana SA, a fost desemnată în urma unei licitaţii de Compania Naţională de Investiţii pentru a realiza un studiu de fezabilitate pentru centura Bistriţei de 1,5 milioane de euro, varianta convenită de aceştia cu autorităţile locale a fost aprig contestată de locuitorii zonei rezidenţiale prin care urma să treacă centura de sud. Iptana, care avea avize de principiu de la Primăria Bistriţa şi un certificat de urbanism de la Consiliul Judeţean, care ulterior a fost retras şi-a văzut de studiu şi l-a şi finalizat în aprilie 2010. O lună mai târziu, Consiliul Local Bistriţa, convocat de consilierii PDL şi PNL s-a întrunit într-o şedinţă de urgenţă şi a respins varianta de traseu proiectată de IPTANA pentru a propune alte două trasee, una prin comuna Budacu de Jos şi o alta în prelungirea actualei şosele de centură care trece chiar prin oraş. În cele din urmă, lucrurile păreau a intra într-o anumită normalitate
O centură pentru liniştea PSD?
Politic vorbind, centura de sud, visul primarului Creţu a pierit, deocamdată, sub faldurile orange ale Ministerului Transporturilor care a anunţat că aloca banii necesari, nu puţini la număr, abia prin 2014. De fapt, noi îi reamintim primarului PSD al municipiului Bistriţa că Anca Boagiu, prin voia Domnului Băsescu, ministru al Transporturilor în guvernul Boc a aruncat buzduganul cu ceva mai mult în urmă, ea anunţând în timpul vizitei în Pasul Tihuţa că Cu toate acestea, ministrul Transporturilor a precizat că nu ştie dacă acest proiect va primi finanţare prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 sau prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Tot politic vorbind, Anca Boagiu ştia că acest proiect nu va primi finanţare în această perioadă a administraţiei asigurată de un primar PSD.
De asemenea, povestea cu certificatul de urbanism trebuia să-i dea de gândit aceluiaşi primar PSD al urbei bistriţene, săgeata trimisă astă vară de preşedintele Liviu Rusu având o ţintă cât se poate de vizibilă. Mai mult, simţind ceea ce se pregăteşte, Creţu a anunţat cu puţin timp în urmă că discuţia asupra traseului va fi reluată. Acum numai e cazul!
Impact şi beneficii
Pentru că s-a vorbit foarte mult despre „nenorocirile" care le-ar aduce această variantă de sud asupra locuitorilor Bistriţei, la ora actuală suntem în măsură să vi le prezentăm, fiind vorba de studiul de fezabilitate (SF) întocmit de speciliştii de la SC Iptana SA. În privinţa beneficiilor, cei de la Iptana spun următoarele în studiul de fezabilitate: „Prin realizarea variantei de ocolire propusă de noi, traficul de tranzit este scos din centrul oraşului, rezultând, ca principalele beneficii, atât un trafic mai redus şi mai fluent pe artere, dar şi un mediu mai curat pentru locuitori", spun inginerii proiectanţi. De asemenea, Manolache vorbeşte despre sute de locuri de muncă, atât pentru lucrări directe, cât şi prin activităţile conexe de furnizare de materiale de construcţii, transport şi alte servicii. Un alt beneficiu de-o mare importanţă face referire la stabilizarea Dealului Codrişor, puternic afectat de eroziuni şi alunecări de teren.
Declaraţiile oficialilor au rămas neschimbate
Ministrul Radu Berceanu a avertizat pe vremea când era ministru că Bistriţa va pierde finanţarea. Ultimul episod în acest război al declaraţiilor a fost trimisă Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud care este invitat de Compania Naţională de autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADR) să reînnoiască certificatului de urbanism acordat pentru varianta sud, certificat emis şi retras de autoritatea judeţeană.
Tot pe vremea războiului PDL vs PSD, tăcutul prefect al judeţului Bistriţa-Năsăud, Cristian Florian, atrăgea municipalităţii atenţia cum că : „ le-am spus celor de la Primărie să lase în pace varinta de sud de la bun început, că vor fi probleme acolo, dar n-au vrut să asculte” , spune prefectul Florian.
Dan Molnar, consilier local PNL: „cred că cei de la Bucureşti nu cunosc situaţia reală. Toate criticile aduse variantei propuse de consilierii locali pot fi la fel de valabile şi pe varianta acceptată de primar şi cei de la centru. Ambele trasee trec prin oraş. Dacă vrem să căutam un vinovat atunci trebuie să-l căutăm în primărie şi la Ministerul Transporturilor".
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Iancu Luca Mihai, reconfirma atunci faptul că adresa semnată de CNADNR a ajuns la Consiliul Judeţean, dar că această instituţie nu va mai emite un alt certificat de urbanism: „Trebuie să existe o dezbatere publică. Este un obiectiv important, pe care trebuie să îl tratăm cu atenţie, trebuie discutat cu populaţia, pentru că nu se poate accepta opinia primarului", explică Iancu Luca Mihai.
Revenim la declaraţia minstrului Anca Boagiu: „ Sperăm ca centura Bistriţei să se încadreze standardelor şi să intre la finanţare pe rezerva 2007-2013, dacă nu, atunci pe 2014-2020. În acest moment s-a ajuns la etapa în care proiectul pentru centura Bistriţei a fost acceptat de UE, dar sunt nişte standarde care trebuie aplicate, pentru că nu putem folosi discreţionar banii europeni (…) Suntem prudenţi la ceea ce ne propunem să facem pentru că niciodată cetăţeanul european, şi noi suntem cetăţeni europeni, nu va fi de acord ca banii lui să fie irosiţi.(…) Noi avem acum în evaluare 17 proiecte. După ce se vor evalua aceste proiecte şi vom vedea ce rezervă rămâne, pentru că se pare că vom avea economii ca urmare a licitaţiilor şi a introducerii standardelor, vom şti dacă intră acum sau în etapa următoare. Noi ce am promis ca Minister al Transporturilor este că ne vom ocupa proiect şi de introducerea lui în următorul exerciţiu financiar”.
Mai clar de atât, nici că se putea!
CNADNR contra Consiliul Judeţean
În adresa pe care CNADNR a trimis-o Consiliului Judeţean, este specificat cât se poate de clar faptul că instituţia trebuia să confirme până vineri seara dacă va reconfirma sau nu certificatul de urbanism emis anul trecut pentru centura ocolitoare a municipiului Bistriţa. Cei de la CNADNR susţin că în caz contrar există posibilitatea ca finanţarea europeană cerută în acest scop să se piardă.
După ce în document, CNADNR reface întreaga poveste a celor două variante ale centurii, nord, respectiv sud şi aminteşte faptul că SC IPTANA SA este proiectantul agreat de companie, aceasta spune că din analiza celor de la Iptana reiese faptul că doar varianta sud este fezabilă şi deci se încadrează în toate normele europene pentru construirea de asemenea gen de drumuri. De asemenea, adresa susţine că CNADNR a fost înştiinţată indirect de faptul că reprezentanţii Consiliului Judeţean au denunţat certificatul de urbanism acordat în 2009: „ Prin adresa numărul 6929/II emisă de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud CNADNR a fost înştiinţată indirect printr-o copie a adresei transmisă către Primăria Bistriţa că certificatul de urbanism îşi încetează valabilitatea, fapt care contravine legislaţiei în vigoare. În ciuda solicitărilor CNADNR către autorităţilor locale de a-şi reconsidera poziţia nu au putut fi obţinute avizările", mai spune adresa trimisă în 3 august. Acelaşi document mai arată că în cazul în care nu se reconfirmă certificatul de urbanism obţinut pentru varianta iniţială, există posibilitatea retragerii de la finanţare a execuţiei lucrării. Această variantă presupune construirea unei centuri ocolitoare în lungime de 14,42 kilometri, care să traverseze pe la sud municipiul şi a cărei valoare a fost estimată la circa 174 milioane euro.
Totodată, adresa mai susţine că alte trei trasee derivate din varianta sud şi verificate pe teren de cei de la Iptana s-au dovedit a fi nefezabile, ceea ce pune sub semnul întrebării întregul proiect.
Fără un alt certificat de urbanism
Adminstratorul judeţului, Vasile Negruşeri, spunea că adresa semnată de CNADNR a ajuns la Consiliul Judeţean, dar că această instituţie nu va mai emite un alt certificat de urbanism: „ Trebuie să existe o dezbatere publică. Este un obiectiv important, pe care trebuie să îl tratăm cu atenţie, trebuie discutat cu populaţia, pentru că nu se poate accepta opinia primarului", explică Negruşeri. El mai spune că CNADNR trebuia să facă o documentaţie conform legii, o documentaţie care să fie dezbătută public şi care să fie aprobată de Consiliul Local. Reamintim că în luna iunie Consiliul Local Bistriţa şi-a dat acordul pentru construirea unei centuri ocolitoare a municipiului, însă variantele aprobate au fost diferite faţă de cea a proiectantului Iptana SA, una mergând pe traseul centurii vechi de nord, iar a doua pe un traseu în zona de sud, dar mult mai lung decât cel pentru care s-a dat iniţial certificatul de urbanism de către Consiliul Judeţean.
O şedinţă, două şedinţe
Istorica şedinţă de Consiliu Local din data de 12 septembrie 2010 a stipendiat că muncipalitatea doreşte realizarea centurii în varianta sud. S-a dovedit că de la dorinţă la putinţă, distanţa e ca de la Pământ la Lună şi înapoi, şi că deciziile luate în spatele uşilor închise sunt mai puternice decît toate cele 600 de memorii depuse de bistriţenii care ar fi avut de suferit în urma materializării acestui proiect. Aceştia susţin că că traseul care trece peste dealul Codrişor va afecta dramatic nu numai viaţa rezidenţilor din zonă, ci pune în pericol structura geologică care este instabilă. Punctul de vedere al oponenţilor a fost susţinut şi de arhitectul şef al judeţului, Victor Michiu, care a declarat ieri că municipalitatea a ales traseul fără vreun studiu geologic : „dacă ar fi existat zece memorii împotrivă ar fi fost grav, faptul că sunt 600 de contestatari este imens. Iptana , (nota red. compania care a realizat studiul de fezabilitate) nu este specialistă în probleme urbanistice, ci doar pe partea tehnică", a mai spus Michiu. Pe de altă parte reprezentanţii CNADNR au respins orice altă varinată : „Acest traseu a fost foarte atent studiat. S-au studiat mai multe variante de traseu. Dupa primirea contestatiei de la Consiliul Local s-au studiat si alte variante pentru a fi siguri ca proiectul este fezabil.. Aceasta varianta de sud a fost foarte bine studiata si dumneavoastra ar trebui sa stiti ca Bistrita, din cauza reliefului, nu are prea multe variante" a explicat Otilia Nae, reprezentantul CNADMR, prezentă la şedinţă.
Reamintim că totul a pornit de la cele trei variante penttru viitoarea centură ocolitoare: varianta 1 – actuala şosea de centură care ar putea fi prelungită şi reabilitată cu 65 milioane de euro; varianta 2 Sud, DN 17 Viişoara – Codrişor – malul Râului Bistriţa – Jelna – Ghinda – Livezile şi care ar costa 174 milioane de euro; varianta 3 Sud – de 250 milioane de euro, care ar trece pe la Sărata – Monariu – Budac – Livezile.
Varianta aleasă de proiectant şi care a trecut într-un final prin Consiliul Local Bistriţa este cea a centurii 2 Sud, care s-a lovit de la început de o opoziţie puternică atât din partea cetăţenilor din zonă, dar şi din partea consilierilor PNL şi PDL, ultimii invocând costul prea mare pentru o variantă apreciată a fi de compromis (174 milioane de euro, din care 23,4 milioane de euro reprezintă depăgubirile pentru exproprieri, ceea ce înseamnă un cost de 15 milioane de euro pe kilometru), în condiţiile în care terenul cu risc de alunecări din zona Codrişor ar implica traversări supraterane şi lucrări serioase de consolidare.
Liviu Rusu reacţionează şi acuză PSD de populism ieftin
Pentru prima dată de la izbucnirea acestui scandal, preşedintele Liviu Rusu iese în faţă şi critică în termeni duri poziţiile primarului Creţu dar şi cele ale liderului PSD BN, deputatul Radu Moldovan.
În acest context, Liviu Rusu ne-a spus că cei doi lideri politici sunt nişte ipocriţi şi „ care acuză fariseic Consiliul Judeţean de întârzierea până la nerealizare a centurii ocolitoare a municipiului Bistriţa , încercând să abată atenţia opiniei publice de la proasta pregătire a acestei investiţii de către cei implicaţi , în frunte cu Primăria Bistriţa”.
În aceeaşi ordine de idei, şeful administraţiei judeţene îl acuză pe Creţu că prin ignorarea vreme de un an de zile a solicitărilor Consiliului Judeţean de-a intra în legalitate cu certificatul de urbnism „ primarul Creţu se face vinovat de întârzierea investiţiei şi de susţinerea unui traseu contestat de însuşi acei, în slujba cărora ar trebui să-şi pună munca şi vorbim aici de cetăţenii municipiului Bistriţa”, susţine Liviu Rusu.
– Acuze demontate
Mai mult, preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud a explicat cum stă stituaţia cu privire la aşa zisa pierdere a celor 174 de milioane de euro la indicaţiile PDl şi ale lui Ioan Oltean: „
„Şi pentru a nu lăsa pe cei nedumeriţi fară explicaţii , vreau să-i asigur pe locuitorii municipiului Bistriţa că ameninţarea cu pierderea investiţiei nu este reală , sumele ce urmează a se pierde fiind , de asemenea , fără nici o bază reală . Varianta ocolitoare se va face , acum sau mai tărziu , dar pe un traseu cu adevărat ocolitor , bine gândit . Actualul traseu propus este cel care distruge oraşul , ignorând toate studiile de până acum , mutilându-l şi blocându-i dezvoltarea , în nici un caz dezvoltându-l , aşa cum încearcă să susţină cei care nu se pricep . Ideea lansată de primarul Bistriţei , în presă , că s-ar putea modifica traseul actual , astfel ca acesta să se situeze numai pe teritoriul administrativ al municipiului pentru a nu mai fi nevoie de un Certificat de Urbanism din partea Consiliului Judeţean arată , o dată în plus , că urmăreşte eludarea prevederilor legale şi ignorarea opiniei celor pe care ar trebui să-i reprezinte”, ne-a mai precizat Liviu Rusu.
În aceeaşi ordine de idei, Liviu Rusu îi atrage atenţia lui Ovidiu Teodor Creţu că orice iniţiativă de genul centurii sud 2 va fi contestată în contencios administrativ dacă nu va fi susţinută de documentaţii de urbanism , avizate conform prevederilor legale , adică avizate de către Consiliul Judeţean.
Alin Cordoş
