O pensionară din Bistrița a dat în judecată Casa Națională de Pensii, Casa Județeană de Pensii Bistrița-Năsăud, Ministerul Finanțelor și Guvernul României pentru a-și recupera sumele reținute de stat prin aplicarea cotei de 10% în cazul pensiilor ce depăşesc suma lunara de 4000 lei și a cerut și despăgubiri. Instanța a decis că nu este îndreptățită să primească despăgubiri, însă sumele reținute de stat din pensie sub formă de plată la asigurările de sănătate – CASS – trebuie să-i fie returnate actualizate cu rata inflației, plus dobânda penalizatoare aferentă până la îndeplinirea obligației, de către Guvernul României.
Procesul s-a derulat la Curtea de Apel Cluj, unde bistrițeanca a depus cererea la finele lunii decembrie anul trecut imediat după ce Curtea Constituțională a României a decis că prevederile OUG nr. 130/2021 de modificare a Codului Fiscal cu privire la eliminarea facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru pensionarii ale căror pensii sunt mai mari de 4000 de lei. Concret tot ce depășea suma de 4000 de lei era impozitat cu 10%.
Și-a cerut banii reținuți înapoi, plus despăgubiri
La momentul depunerii cererii de chemare în judecată pensionara din Bistrița avea, teoretic, o pensie de aproape 5.500 lei, din care circa 1500 i-au fost impozitați cu 10%, astfel că a cerut în instanță restituirea banilor reținuți începând cu data de 1 ianuarie 2022 și până la data de 27 decembrie 2022 inclusiv, precum și şi a beneficiului nerealizat constând în rata inflaţiei şi s dobânzii legale penalizatoare.
“Prin cererea de chemare în judecată înregistrată (…), la data de 28.12.2022, reclamanta XX în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Casa Naţională de Pensii Publice şi Casa Judeţeană de Pensii Bistrița-Năsăud, a solicitat:
Ø 1. Să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor mele legitime prin măsura reglementată de art. XXIV, pct. 12 şi 13 din OUG nr. 130/2021 respectiv prin modificarea Codului Fiscal, respectiv prin aplicarea cotei de 10% în cazul pensiilor ce depăşesc suma lunara de 4000 lei.
Ø 2. Obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor reţinute din pensie cu titlul de CASS începând cu luna ianuarie 2022 şi până la momentul încetării reţinerii, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. 2 din OG nr. 13/2011.
Ø 3. Obligarea pârâţilor să restituie sumele reţinute din pensie cu titlul de CASS începând cu luna ianuarie 2022 şi până la momentul încetării reţinerii, sume actualizate cu indicele de creştere al ratei inflaţiei şi a plăţii dobânzii penalizatoare prev. De ar. 3 alin. 2 din OG nr. 13/2011. In cauza a fost invocata excepţia de neconstituţionalitate a disp. Art. XXIV pct. 12 şi 13 din OUG nr. 130/2021 în raport cu disp. Art. 44, 47,115,125 şi art.56 din Constituţia României”, se arată în motivarea Curții de Apel Cluj.
Bistrițeanca a explicat că veniturile din pensie i-au fost reduse începând cu data de 1.01.2022 cu cota de 10% aplicată la valoarea ce depăşeşte 4.000 lei., iar în ce priveşte actualizarea cu rata inflaţiei şi cu dobânda legală, a considerat că este îndreptăţită şi la plata de daune interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit începând cu data la care drepturile erau datorate şi până la data plăţii efective a debitului principal.
Întrucât la începutul acestui an, Guvernul a emis o ordonanță de urgență prin care s-a prevăzut că pensionarii ale căror drepturi de pensie au fost diminuate cu cota de 10% aferentă reţinerilor cu titlu de CASS cu privire la sumele ce depăşesc 4.000 lei din venitul din pensii, vor primi banii înapoi eșalonat (impozitați separat) , judecătorii Curții au decis că femeia nu are dreptul la despăgubiri.
“Curtea apreciază că adoptarea OUG 4/2023 are semnificaţia recunoaşterii din partea Guvernului a culpei în privinţa situaţiei în care au fost puşi pensionarii ale căror drepturi de pensie au fost diminuate cu cota de 10% aferentă reţinerilor cu titlu de CASS cu privire la sumele ce depăşesc 4.000 lei din venitul din pensii. În acest context, revăzând dispoziţiile OUG 4/2023, prin care sumele reţinute cu titlu de CASS suplimentar sunt restituite după recalcularea venitului impozabil corespunzător lunilor pentru care se efectuează restituirea, în conformitate cu prevederile C. fisc. şi reţinerea diferenţelor de impozit pe venit datorate [acesta fiind prejudiciul efectiv suferit de reclamantă şi nicidecum reţinerile lunare cu titlu de CASS (exemplificativ pentru luna octombrie 2022 suma de 147 lei), fiind necesar a se ajunge în situaţia anterioară adoptării dispoziţiilor din OUG 130/2021 declarate neconstituţionale de către CCR, respectiv determinarea venitului lunar net din pensie fără luarea în calcul a reţinerilor cu titlu de CASS lunar (a se vedea art. 58-61, art. 64, art. 66, art. 156, art. 157 ind. 3, art. 168 C.fisc.)], se impune respingerea pretenţiilor aferente obiectului principal al acţiunii -acordarea de despăgubiri, ca rămas fără obiect”, a arătat instanța în motivare.
Guvernul, bun de plată
Însă, judecători au decis că banii reținuți sub formă de CASS vor trebui returnați ținându-se cont de actualizarea cu indicele inflaţiei, la care să se adauge și dobândă penalizatoare, iar această obligație trebui îndeplinită de Guvern, întrucât Casa Națională de Pensii, precum și cea județeană sunt persoane fără calitate procesuală pasivă.
“(…) la prejudiciul efectiv suferit de reclamantă determinat potrivit art. 1 alin. 1 şi 2 din OUG 4/2023 (după recalcularea venitului impozabil corespunzător lunilor pentru care se efectuează restituirea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reţinerea diferenţelor de impozit pe venit datorate, diferenţele de impozit pe venit se calculează separat faţă de impozitul aferent drepturilor lunii curente) se impune a se adăuga şi actualizarea cu indicele de inflaţie şi dobânda legală penalizatoare (art. 1535 C.civ.). Dacă actualizarea la inflaţie are, cum sugerează chiar denumirea, finalitatea aducerii creanţei la valoarea ei reală, în aceeaşi expresie economică din momentul stabilirii ei (deci, înăuntrul noţiunii de lucrum cessans), fără altă componentă adăugată (protejându-se, astfel, interesele creditorului, care nu trebuie să suporte din patrimoniul propriu, fără o culpă a sa, efectele devalorizării monedei), dimpotrivă, atunci când se vorbeşte despre daunele interese moratorii, discuţia este plasată pe tărâmul unei reparaţii a prejudiciului creat prin neexecutarea la timp a creanţei băneşti, de această dată sub forma beneficiului nerealizat, care, potrivit legii aplicabile, nu poate cuprinde decât dobânda legală.
Obligația de plată a dobânzii este legată, conform codului civil, de data scadenței obligaţiei şi nu a stabilirii acesteia printr-un titlu executoriu. Decizia nr. #/2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii s-a referit la dobânda datorată pentru obligaţiile de plată stabilite prin titluri executorii întrucât aceasta a fost problema care i-a fost dedusă spre soluţionare. Sub nicio formă, aceasta nu poate să fie interpretată în sensul că nu s-ar datora dobânzi pentru perioada anterioară. (…)
Nivelul dobânzii legale a fost stabilit prin lege OG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar întăresc această distincţie, reglementând atât dobânda remuneratorie, cât şi dobânda penalizatoare, iar reclamanta este îndreptăţită la primirea cuantumului dobânzii penalizatoare ce va fi calculat, conform OG nr. 13/2011, dobândă penalizatoare fiind definită de art. 1 alin. (3) ca fiind dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă. Totodată, Curtea apreciază că reţinerile cu titlu de CASS aferente pensiei au operat în perioada vizată de art. 1 alin. 1 din OUG 4/2023 având în vedere art. 147 alin. 1 din Constituţie coroborat cu Decizia CCR 650/2022. (…)
Va obliga pârâtul la plata către reclamantă a despăgubirilor constând în plata actualizării cu indicele de inflaţie şi dobânda legală penalizatoare aferente prejudiciului efectiv suferit de reclamantă determinat potrivit art. 1 alin. 1 şi 2 din OUG 4/2023 de la data scadenţei fiecărui venit lunar până la data plăţii efective”, se arată în motivarea Curții de Apel Cluj. Sentința nu este definitivă și a fost atacată de Guvern la Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza fiind în acest moment în procedură de filtru.
