Nu s-a găsit vinovat pentru „gaura” de la Poliția Locală cauzată de concedierea nelegală a unor agenți

Poliția Locală a transmis o adresă Curții de Conturi în care spune că n-a găsit un vinovat pentru gaura de 100.000 de lei cauzată de 3 agenți. Aceștia au fost concediați ilegal, în baza unei Hotărâri de Consiliu Local și și-au cerut drepturile în instanță, unde au și câștigat. Astfel, Poliția Locală a fost nevoită să îi reprimească la muncă și să le plătească salariile pe perioada în care n-au activat. Curtea de Conturi a cerut Poliției Locale să găsească vinovatul și să recupereze prejudiciul de la el. Acest lucru nu s-a întâmplat…

În cadrul unui control de la mijlocul anului trecut a modului în care au fost duse la îndeplinire măsurile stabilite de Curtea de Conturi la Primăria Bistrița pentru neregulile găsite în anul 2020, auditorii instituției au constatat faptul că Poliția Locală n-a găsit vinovatul pentru o gaură de 100.000 de lei. 

Abaterea constatată de Curtea de Conturi la Poliția Locală a fost: Nedispunerea măsurilor legale în vederea recuperării despăgubirilor de natura drepturilor salariale achitate în baza unor sentințe judecătorești, fără să existe contraprestație (prestarea muncii).

Auditorii au dat termen Poliției Locale până în 30 noiembrie anul trecut să se găsească vinovații și să se încerce să recupereze prejudiciul.

„Din verificarea efectuată asupra eșantionului selectat la categoria «cheltuieli de personal» s-a constatat că în luna decembrie 2020, Poliția Locală Bistrița a plătit în baza unei sentințe judecătorești, cu titlu de despăgubire, sume reprezentând salariile cuvenite unui număr de 3 angajați concediați în baza unei hotărâri a Consiliului Local, care a fost anulată de instanță, fără a proceda la recuperarea prejudiciului de la persoanele răspunzătoare. Deși instanțele de judecată au stabilit că Hotărârea de Consiliu Local prin care s-a dispus reorganizarea Poliției Locale Bistrița (HCL care a stat la baza deciziilor de concediere) a fost emisă cu încălcarea prevederilor legale în vigoare, nu s-a procedat la recuperarea sumelor alocate pentru plata despăgubirilor”.

Polițiștii locali au primit bani pentru perioada în care n-au fost la muncă

În noiembrie 2020, cei trei polițiști locali au fost reintegrați în muncă, iar o lună mai târziu, polițiștii au primit salariile pentru perioada în care au stat pe dreapta, precum și norma de hrană, totalul ajungând la 105.561 de lei.

„Patrimoniul entității a fost afectat cu sima de 105.561 de lei, reprezentând valoarea despăgubirilor de natura drepturilor salariale achitate în baza unor sentințe judecătorești, fără să existe contraprestație pentru plățile efectuate, fără a proceda la recuperarea prejudiciului. Conform documentelor justificative puse la dispoziția auditorilor externi, rezultă că suma de 105.561 de lei a fost înregistrată pe cheltuielile Poliției Locale a municipiului Bistrița, în condițiile în care ordonatorul principal și respectiv ordonatorul terțiar de credite aveau obligația efectuării a unei analize pentru clarificarea cauzelor și împrejurărilor care au generat aceste plăți”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Cum justifică Poliția Locală faptul că n-a făcut nimic…

Poliția Locală a trimis Curții de Conturi o adresă în care spune că n-a găsit un vinovat pentru că instanțele de judecată n-au stabilit prin sentințele emise nicio culpă în sarcina angajaților din structurile Poliției Locale:

„Din verificarea efectuată de auditorii publici externi s-a constatat că Poliția Locală a municipiului Bistrița a formulat un punct de vedere referitor la măsura nr IC 9 din Decizia nr. 9/30.06.2020 emisă de Camera de Conturi Bistrița-Năsăud prin care precizează că pentru despăgubirile acordate în suma de 105.561 de lei nu au fost identificate persoane responsabile din cadrul entității, invocând ca argument faptul că instanțele de judecată nu au stabilit prin sentințele emise nici o culpă în sarcina angajaților din structurile Poliției Locale”, se mai arată în raport.

Curtea de Conturi pare să se fi mulțumit cu acest răspuns și nu a stabilit noi măsuri. În raportul prezentat consilierilor locali luna trecută, instituția notează doar că „măsura dispusă a fost dusă parțial la îndeplinire”.

Polițiștii au câștigat proces după proces

Totul a început în primăvara anului 2019, când Consiliul Local a votat modificarea organigramei Poliției Locale, în sensul desființării compartimentului de pază și mutarea a 15 polițiști care își desfășurau activitatea în birouri, în stradă.

Astfel, cinci persoane care păzeau clădirile Primăriei Bistrița și-au pierdut locul de muncă, întrucât posturile le-au fost desființate. La compartimentul pază au mai rămas două posturi, care au fost scoase la concurs.

Au mai fost scoase la concurs patru posturi la Ordine Publică, astfel că cei 5 polițiști locali, dacă participau la concurs și reușeau să obțină note bune puteau rămâne în sistem.

Polițiștii locali care și-au pierdut locul de muncă au participat, însă, doar la concursul scos pentru cele două posturi de pază, doi dintre ei fiind reangajați, după ce au reușit să câștige concursul.

Ceilalți trei nu s-au mulțumit cu posturi la Ordine Publică, pentru care mai trebuiau să dea și concurs, astfel că și-au căutat dreptatea în instanță.

Cei trei polițiști locali au trecut prin trei procese pentru a-și putea recupera joburile ocupate în perioada 2012-2019, 2011-2019 și respectiv 2007-2019. Primul proces a fost pierdut la Tribunalul Bistrița-Năsăud, care a respins cererea de suspendare a actului administrativ, considerând că nu este un caz bine justificat.

Polițiștii locali nu s-au lăsat și au mers mai departe la Curtea de Apel Cluj, care a casat decizia tribunalului și a suspendat hotărârea de Consiliu Local, în baza căreia cei trei au rămas fără job.

În cel de-al doilea dosar, cei trei au cerut anularea hotărârii de Consiliu Local. Tribunalul a decis anularea hotărârii de Consiliu Local, iar Curtea de Apel Cluj, unde a ajuns apoi dosarul, a menținut soluția dată la Bistrița.

Cât de fușerit a fost proiectul de hotărâre observă inclusiv judecătorii, care notează în motivarea sentinței că hotărârea nu cuprinde nici măcar motivele pentru care a fost adoptată.

„Absența motivării actului administrativ atacat constituie o încălcare a principiului statului de drept, a dreptului la o bună administrare și o încălcare a obligației constituționale a autorităților administrative de a asigura informarea corectă a cetățenilor asupra problemelor de interes personal al acestora. Prin urmare, aceste aspecte pun în discuție însăși legalitatea hotărârii atacate, constituind o împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ”, se mai arată în motivarea sentinței.

Andreea Moldovan