Nu corespund la integritate! Creţu, Rusu, Moldovan şi Seserman pe lista neagră!

• Patru candidaţi din totalul de 10 pentru fotoliul de primar al Bistriţei nu corespund din punct de vedere al criteriilor de integritate, conform listei întocmite de România Curată. Este vorba de Ovidiu Creţu, Liviu Mihai Rusu, Vasile Moldovan şi Alin Seserman.

• Motivele care l-au dus pe actualul primar al Bistriţei, Ovidiu Creţu, pe lista neagră sunt legate de contractele pe care soţia sa, Ligia Carmen Creţu, în calitate de medic de Medicina Muncii, le-a încheiat cu o serie de instituţii publice subordonate Primăriei Bistriţa. Liviu Rusu, pe vremea în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, a dat cu subsemnatul la DNA în dosarul Andreica, plus că şi-a angajat ginerele la ADI Apă-Canal. Câte despre Vasile Moldovan şi Alin Seserman, cei doi sunt catalogaţi drept traseişti politici.

Recent, România Curată a dat publicităţii o listă cu numele candidaţilor la funcţiile de primar de municipii-reşedinţă de judeţ care nu corespund criteriilor de integritate. În dreptul numelor celor care figurează pe lista neagră sunt indicate şi motivele care le-au adus minusurile.

Dintre cei 10 candidaţi pentru funcţia de primar al municipiului Bistriţa, patru – Ovidiu Creţu (PSD), Liviu Rusu (UNPR), Vasile Moldovan (ALDE) şi Alin Seserman (independent susţinut de M10) au probleme de integritate, conform sursei citate.

Creţu şi contractele nevestei

Ovidiu Creţu – „El şi familia lui au afaceri cu statul. În 2012, soţia lui Ovidiu Creţu a semnat alte 14 contracte de servicii de medicina muncii, cu durata de unu sau doi ani, cu grădiniţe, şcoli, sau instituţii publice, toate prin atribuire directă.

De exemplu, valoarea contractului pe an, semnat cu DGASPC Bistriţa, a fost de 26.448 lei, iar cel semnat cu Spitalul de Urgenţă Bistriţa, valabil tot un an, de 20.000 lei. În 2012, soţia primarului a avut contracte de acest gen care au totalizat 76.318 lei.

Un an mai târziu, în 13 iunie 2014, primarul publică o nouă declaraţie de interese, în care sunt enumerate alte contracte ale soţiei sale”, a scris România Curată.

Gazeta de Bistriţa este singura publicaţie care a scos la iveală contractele primite de soţia lui Ovidiu Creţu.

Iată ce am publicat în aprilie 2013:

„Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, şi-a reactualizat în luna iunie declaraţia de avere şi interese aferentă anului fiscal 2012. Conform declaraţiei de interese a primului gospodar al municipiului, soţia sa – Ligia Carmen Creţu – medic de profesie, a câştigat în 2012 peste 76.000 de lei de pe urma unor contracte pe bani publici, atribuite direct, pentru prestarea de servicii medicale de Medicina Muncii. Cele mai multe contracte sunt încheiate cu unităţi de învăţământ din municipiul Bistriţa.

Pe un anumit segment, unităţile de învăţământ (preşcolar, primar, gimnazial sau liceal) depind de bugetele locale ale primăriilor, indiferent că vorbim de susţinerea unor investiţii sau anumite cheltuieli necesare. Astfel de cheltuieli sunt suportate de la bugetul local şi în ceea ce priveşte verificările anuale ale stării de sănătate a personalului care lucrează în respectivele şcoli, care se efectuează cu puţin timp înainte de începerea anului şcolar.

Ligiei Carmen Creţu, soţia primarului Bistriţei, Ovidiu Creţu, i s-au atribuit 18 astfel de contracte de către conducerile a tot atâtea unităţi şcolare din municipiu. Alte patru contracte au fost primite de la instituţii publice bistriţene, care au sau au avut în frunte la momentul parafării documentelor, şefi de sorginte PSD. (…)

Veniturile financiare ale doamnei Ligia Carmen Creţu s-au cifrat în 2012 la 118.942 lei. Din această sumă, 8.328 lei i-a obţinut pentru serviciile medicale prestate la Şcoala „Sfânta Maria” din Bistriţa, iar restul, de 110.614 lei, i-a obţinut în calitate medic de familie şi Medicina muncii. Suma pe care doamna Creţu a încasat-o anul trecut de pe urma activităţii sale la cabinetul medical individual – medic de familie şi mai nou de Medicina muncii – diferă foarte mult de încasările avute în anii trecuţi, când acestea au fost cam o treime din ceea ce a obţinut în 2012. Explicaţia este una simplă: doamna Creţu a beneficiat de nu mai puţin de 22 de contracte pentru servicii de medicina muncii de la instituţii publice din municipiu, a căror valoare însumată ajunge la exact 76.318 lei.

Din cele 22 de contracte, a căror valoare ajunge la 24.530 lei, primite prin atribuire directă, 18 au fost încheiate cu unităţi şcolare din Bistriţa. Celelalte patru contracte sunt încheiate cu tot atâtea instituţii publice și ajung la un cuantum de 51.788 lei.

Cu toate că valorile contractelor încheiate cu unităţile şcolare nu sunt deloc mari, în acest caz există o problemă. Fiind vorba de unităţi şcolare din Bistriţa, acestea depind în oarecare măsură de alocări de bani de la bugetul local. În concluzie, vorbim de un posibil conflict de interese fiindcă Primăria Bistriţa îl are în frunte chiar pe Ovidiu Creţu, soţul doamnei doctor, cu atât mai mult cu cât astfel de servicii medicale sunt suportate din banii pe care şcolile îi primesc de la bugetul local. Alta ar fi fost situaţia în care astfel de contracte pentru prestări servicii medicale pe medicina muncii ar fi fost încheiate cu unităţi şcolare din alte localităţi ale judeţului, deci care sunt în subordinea altor primării”.

În 2013, s-au mai adăugat alte cinci contracte la cele existente în anul anterior

„Printre firmele nou-abonate la cabinetul de medicina muncii al doamnei Creţu situat pe strada Axente Sever se numără: Aquabis, Romsilva Bistriţa-Năsăud, L.D.P. Bistriţa şi Liceul Tehnologic Lechinţa, la care se adaugă şi Liceul Tehnologic „Sfânta Maria” din Bistriţa care a prelungit contractul cu încă un an.

Valoarea totală a contractelor încheiate în 2013 pe unul sau doi ani ajunge la 40.245 de lei”, s-a scris în materialul publicat de Gazeta de Bistriţa, în iunie 2014, cu privire la contractele doamnei Ligia Carmen Creţu.

Anul 2014 aduce în portofoliul soţiei primarului Ovidiu Creţu nu mai puţin de 27 de contracte atribuite direct de instituţiile publice, mai ales dintre cele şcolare, care se află sub aripa protectoare a Primăriei Bistriţa.

„ (…) Ligia Creţu a încheiat tot 27 de contracte cu instituţiile publice din municipiu şi din judeţ, valoarea totală fiind de 96.276 lei. Din numărul total al contractelor, 18 sunt încheiate cu instituţii şcolare, din care doar două sunt din afara municipiului Bistriţa.

Ca şi în anii precedenţi, cele mai grase contracte au fost încheiate cu DGASPC BN – 26.170 lei, valabil un an, şi cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa – 24.000 lei, tot pentru un an. Pe listă regăsim SC Aquabis SA cu un contract în valoare de 2.280 lei, Romsilva Bistriţa-Năsăud – 8.350 lei, SC LDP SA – 3.990 lei, dar şi SC LDP Security SRL (al cărui acţionar unic este SC LDP SA aflată în subordinea CJ BN) – 680 lei, Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa-Năsăud – 1.485 lei, dar şi Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate BN – 2.070 lei”, a publicat Gazeta de Bistriţa în iulie 2015.

Potrivit ultimei declaraţii de avere a primarului Ovidiu Creţu – candidatul PSD pentru un al treilea mandat în fruntea administraţiei bistriţene, sunt menţionate 26 de contracte ale soţiei sale. Din acest total, 4 au fost încheiate anul acesta: SC Aquabis SA – valabil pentru o perioadă de un an, valoare: 22.800 lei; DGASPC Bistriţa – 4 luni; RA Romsilva Bistriţa-Năsăud – 1 an; SC LDP SA Bistriţa – 1 an.

În afară de contractul atribuit de Aquabis SA, nu este menţionată valoarea totală a celorlalte trei contracte, ci numai tariful perceput per cap de persoană – 30 lei (DGASPC Bistrita şi SC LDPA SA Bistriţa), 3,13 lei (RA Romsilva Bistriţa-Năsăud). Mai există de asemenea, un contract primit în 2015 de la Liceul tehnologic „Sf. Maria”, valabil doi ani, unde tariful perceput este de 20 lei/persoană. În declaraţia completată anul trecut era menţionată însă şi valoarea acestui contract: 1.470 lei.

Restul contractelor i-au fost atribuite doamnei Creţu în anul 2014, cele mai multe fiind primite de la instituţii şcolare de pe raza municipiului Bistriţa.

Liviu Rusu, puricat de DNA

Un alt candidat la funcţia de primar al Bistriţei care apare pe lista neagră publicată de România Curată este Liviu Rusu – fost preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud în perioada 2008 – 2012, care după ce şi-a terminat mandatul nu şi-a mai făcut apariţia în viaţa publică şi politică o bună bucată de vreme.

Motivul pentru care România curată consideră că Liviu Rusu are probleme de integritate este în primul rând implicarea numelui acestuia într-un dosar penal în care este cercetat penal, alături de Ioan Andreica – fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 2009 – 2011, aflat pe atunci sub conducerea Elenei Udrea.

În iunie 2011, fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Ioan Andreica a fost audiat la DNA în dosarul în care preşedintele CJ BN, Liviu Rusu, şi vicepreşedintele CJ BN, Luca Iancu, sunt anchetaţi pentru deturnare de fonduri.

Andreica declara atunci că se simte nevinovat, că procurorii anticorupţie nu ar avea probe împotriva lui şi că el nu putea semna contractele „fără ca ministrul să ştie”, nefăcând nominalizări.

În 2 iunie 2011, DNA a făcut percheziţii la sediul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, sigilând birourile lui Liviu Rusu şi al lui Luca Iancu, la locuinţa din Bistriţa a fostului secretar de stat în MDRT Ioan Andreica, precum şi la sediul Euroland SA, la care acesta era acţionar.

În acelaşi dosar sunt implicaţi şi Lazăr Popescu, administrator al mai multor societăţi comerciale, Ioan Claudiu Sabău, Mihai Stănescu, administrator al SC Duo Mat SRL, şi Adrian Palade, fost subordonat al lui Andreica.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Popescu Lazar și Sabau Ioan Claudiu au constituit o asociere infracționala, sprijinită de Andreica Ioan, ce avea ca scop adjudecarea in mod fraudulos a unor licitații publice de către mai multe societăți comerciale clientelare de la care primeau în schimb bani sau lucrări în subcontractare și, în anumite cazuri, chiar subcontractarea în totalitate a lucrărilor. Asocierea avea ca scop exercitarea influenței pe lângă demnitari sau funcționari publici cu influență asupra persoanelor cu putere de decizie în atribuirea unor astfel de licitații. În principal, erau vizate lucrări de proiectare și execuție de drumuri, canalizări, reabilitări de construcții, proiectare și execuție a unor centre de management a deșeurilor, etc.

În primăvara lui 2012, procurorii DNA au solicitat instanţei Curţii de Apel Bucureşti arestarea preventivă a celor şase persoane numite mai sus, însă judecătorii au considerat că la dosar nu sunt suficiente probe şi prin urmare să fie anchetaţi în libertate.

Moldovan şi Seserman, traseişti politici

Un alt nume listă este cel al fostului primar al municipiului Bistriţa timp de două mandate 2000- 2004 şi 2004 – 2008, Vasile Moldovan. Acesta este înfierat de România Curată pentru faptul că ar fi trecut dintr-un partid în altul:

„Şi-a început cariera politică în FSN, partid care l-a numit subprefect şi din care a făcut parte până în 1992. În 1996 şi-a încercat şansele ca independent la primărie, dar a devenit primar doar în 2000, când a candidat din partea PD. După 8 ani a pierdut fotoliul de primar, dar a rămas în PDL (şi apoi în PNL) până în acest an, când candidează pentru un nou mandat de primar din partea ALDE”, menţionează în dreptul lui Vasile Moldovan, România Curată.

Vasile Moldovan a pierdut mandatul în 2008, din cauza incendiului care a izbucnit la turnul Bisericii Evanghelice, eveniment care, culmea, a avut loc cu 3 zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor locale pentru funcţia de primar. La acea vreme, Moldovan a fost socotit de cei mai mulţi bistriţeni vinovatul principal pentru izbucnirea incendiului din cauza neglijenţei angajaţilor săi, dat fiind faptul că Biserica Evanghelică se află la câţiva metri de sediului Primăriei Bistriţa.

Alin Seserman figurează şi el pe lista neagră, din cauza traseismului politic de care a dat dovadă de-a lungul carierei sale politice.

„Alin Seserman – Independent susţinut de M10 este traseist, fiind înainte în PNŢCD, PNL, PD, şi PNL”, scrie România Curată.