Când tăvălugul măsurilor de austeritate a început să ne prindă în cleşti, exista o consolare, legată de vară. Vor trece şi vom suporta aproape orice, pe timp de vară, când posibilităţile de trai sunt mai mari, variantele de supravieţuire fiind crescute.
Dar cum iarna nu-i ca vara, cu cât ne apropiem de sezonul rece, parcă şi TVA-ul se aplică mai mult şi în mai multe locuri, în special acolo unde s-a îngheţat valoarea lui la 19 procente, din considerente de publicitate mai mult decât din cele de solidaritate.
De la ultima caniculă am început să ne gândim la sezonul rece, mai ales că trecerea s-a făcut brusc, iar diferenţele de temperatură fiind destul de mari pentru o singură zi, am simţit toţi cum e să treci de la 33 de grade la 10-15.
Primul gând s-a îndreptat către gaz şi energia electrică, fiindcă frigul şi lăsarea serii mai devreme sunt primele motive ce ne-ar face să aprindem lumina şi să dăm drumul la centrale.
Poate că a fost doar un şoc menit să ne trezească la realitate, având în vedere că în acest început de toamnă mai avem încă parte de zile însorite şi mai ales de multe roade ale pământului, încă accesibile pe piaţa bistriţeană.
Se mai pot face şi provizii, începe sezonul pregătirilor murăturilor pentru iarnă, gospodinele trebăluind în bucătării asemenea furnicuţelor într-un muşuroi.
Toamna se numără bobocii
Ca orice început de septembrie, cei mai agitaţi sunt părinţii elevilor ciclului primar, care au început raidurile prin magazinele de specialitate, în căutarea echipamentului adecvat începerii noului an şcolar.
De la uniforme până la rechizite, părinţii elevilor de clasele I-IV cotrobăiesc prin magazine în căutarea ofertelor potrivite, raportul calitate-preţ fiind încă luat în seamă de majoritatea bistriţenilor. Există şi familii ale căror bugete renunţă la calitate în favoarea preţului redus.
O raită prin magazinele de profil din Bistriţa ne-a scos la iveală o diversitate de oferte în ceea ce priveşte dotarea pentru prima zi de şcoală, de la şosete la ghiozdan, de la uniformă la rechizite.
O uniformă pentru elevii claselor primare, variază în funcţie de calitate între 38 şi 135 lei, poate chiar mai ridicate în cazul fetiţelor, pentru care se poate ajunge şi la 200 lei/uniforma.
O cămăşuţă costă aproximativ 20 de lei, pentru fetiţe, iar pentru băieţi, 15 lei, la care se adaugă şi o cravată între 3 şi 5 lei. Un set de chiloţei sau de şosetuţe nu depăşeşte 10 lei, doar dacă există nevoia unei cantităţi mai mari.
Pantofiorii pentru copii au preţuri între 25 şi 50 de lei, dar dacă pretenţiile sunt mai mari, există pe piaţa locală şi modele de 150-200 lei.
Un trening pentru tinerii elevi poate costa 35 de lei pentru cei fără pretenţii, 100 de lei pentru un material mai bun, dar şi 200 de lei pentru mofturoşi.
Ghiozdanele pleacă de la 20 de lei şi se opresc undeva peste sută, în funcţie de model, mărime şi „supermanii” de pe ei. Unul gol, fiindcă, bineînţeles, rechizitele sunt o altă poveste.
Un strict necesar pentru începerea şcolii, în materie de rechizite, poate ajunge la 100 de lei, unde sunt cuprinse caiete dictando, cu foi veline, un set de creioane şi culori, bloc de desen mediu, stilou, caiete speciale, coperte pentru caiete şi manuale, etichete, o ascuţitoare şi o radieră.
Pe parcursul anului şcolar acestea se suplimentează în funcţie şi de cerinţele şcolilor, preţul total al rechizitelor într-un an şcolar depăşind trei-patru sute de lei.
În supermarket, cu mic – cu mare
O mare concentrare de populaţie găsim în supermarketurile bistriţene, unde aprovizionarea unei familii începe şi se şi termină în acelaşi loc. În această perioadă, încasările acestor locaţii comerciale au atins recordurile sezoanelor de sărbători. În cel mai vizitat spaţiu comercial – Kaufland – vânzările s-au apropiat de cinci miliarde de lei vechi (500.000 lei noi) într-o singură zi, cotă la care ajunge doar în prag de sărbători. Motivaţia? Poate fi umplerea cămărilor pentru perioada iarnă, dar, cu siguranţă, teama de scumpiri este motivul principal.
Ultimele creşteri de preţuri au lovit unul din alimentele de bază, acesta fiind uleiul, cu o creştere de 15%, dar şi produsele de panificaţie, în special pâinea, cu o creştere de 30%. Chiar dacă pe rafturile marilor magazine încă nu s-a simţit acest lucru, deoarece unele clauze din contractele de distribuţie şi alimentare a supermarketurilor prevede o notificare cu 30 până la 60 de zile a modificării preţurilor, în restul magazinelor de specialitate din oraş, preţul pâinii a crescut deja de la 1,99 lei, cum încă îl mai găsim pe rafturile din supermarket, la 2,50 sau chiar 2,75 lei pentru clasica franzelă feliată de 700 de grame. Scumpirea cu 30% a pâinii este motivată de brutari prin scumpirea făinii în urma aplicării TVA majorat şi a aplicării efective a TVA la produsele de panificaţie, care până acum nu au avut TVA majorat, diferenţa fiind susţinută de producători din buzunarele proprii.
O altă categorie ameninţată de scumpiri este cea a legumelor şi fructelor, în special la tomate, ardei sau vinete, dar în partea de toamnă târzie, când se va aplica un procent de 7-8% pentru aceste produse.
În acest moment, în pieţele din Bistriţa se pot achiziţiona vinete, spre exemplu, la preţul de un leu per kilogram, dacă se cumpără en-gros, valoarea dublându-se în piaţa en-detail. La fel şi pentru ardeiul gras – pentru preparatorii de zacuscă sau alte reţete pentru iarnă este indicată achiziţionarea ingredientelor principale din piaţa de en-gros.
Roşiile diferă la preţ în funcţie de calitate şi de origine, dar şi de talentul de negociator, bineînţeles. Un kilogram de tomate poate ajunge de la doi lei la negociere până la 6 lei şi chiar mai mult în supermarket.
Zahărul, ouăle, carnea, făina şi orezul au trecut deja printr-un prim val de scumpiri, dar nu există certitudinea că nu mai sunt şi alte valuri.
Din toamnă către iarnă, cu inima şi buzunarul strâmtorate
Până acum, toamna s-a arătat îmbelşugată, oferta fiind din ce în ce mai variată în pieţele şi magazinele bistriţene. Oricât de greu sau uşor a trecut vara, găsim produsele dorite pe rafturi ori pe tarabe, atât cantitativ cât şi calitativ, preţurile fiind pe măsură.
Din toată sărăcia, bistriţenii transformă supermarketurile şi pieţele în adevărate furnicare. Unii, un pic mai norocoşi, care mai deţin şi câte o bucăţică de pământ, cu condiţia ca aceasta să mai fie şi muncită, au şi recolte bune, cât de cât acceptabile cantitativ pentru uzul familial.
Măsurile de austeritate ale guvernelor cu indicative de seriale continuă, dar atât scumpirile la servicii, cât şi, inevitabil, la produse vor continua şi ele. Toate acestea, coroborate şi cu disponibilizările din sectoarele private şi de stat, pot aduce populaţia într-o iarnă destul de grea. Singura speranţă rămâne în condiţiile climatice, o iarnă blândă fiind cea care mai asigură liniştea oarecum bulversată de acţiunea umană asupra omului.
Gaz, energie electrică, alimente, chirii, impozite, taxe, salarii, disponibilizări, sunt doar câteva cuvinte din gândurile fiecărui om normal, afectat într-un fel sau altul de continua tranziţie, de continuele măsuri de austeritate, de nemuritoarea generaţie de sacrificiu. Şi cum guvernanţii şi parlamentarii se cred că ei ar fi acele generaţii de sacrificiu, din punct de vedere politic, le reamintim că realul sacrificiu este cel al omului de rând, cel cu ştampila în mână din patru în cinci ani, încătuşat de deciziile politice ale celor aleşi să le facă traiul mai uşor tuturor românilor, nu doar unui segment preferenţial şi clientelar.
Eugen Farcaşiu